Ziarul Adevărul, despre Valentin Cuibus: au spart zeci de mii de euro cu profii pe „relaxare”

Zeci de profesori clujeni au „chiulit” de la orele de clasă pentru a se dedica formării continue, în peisajul de basm al Munților Apuseni, la cabană. Costul acestor metode de pedagogie și cursuri de formare se ridică la suma de 23.000 de euro, din fonduri publice, relatează ediția locală a publicației adevărul.ro

Astfel, la inițiativa IȘJ Cluj, la debutul anului școlar 2019, pe parcursul câtorva luni, aproape 300 de cadre didactice au fost implicate în programe de educație continuă, dar nu în municipiul Cluj-Napoca, în cadrul instituțiilor de învățământ, ci în cabanele din Munții Apuseni, acolo unde profesorii au făcut pe elevii, abordând „altfel” de metode pedagogice: cursuri de „Metode de reducere a stresului ocupaţional” sau „Profesionalism şi performanţă în management”.

Costul total al activităţilor s-a ridicat la 109.730 de lei (circa 23.000 de euro), adică 120 de lei pe zi de persoană pentru cazare şi masă, conform IȘJ Cluj. Au fost organizate şapte astfel de sesiuni de formare profesională, a câte 20 de ore împărţite în trei zile, la care au participat circa 300 de cadre didactice. Banii au fost alocaţi de către Consiliul Judeţean Cluj în baza unui protocol încheiat cu Inspectoratul, semnalează sursa citată. 

Conform răspunsului oferit de Inspectoratul Școlar Județean Cluj, activitățile extra curriculare de formare a cadrelor didactice nu au putut fi organizate la nivelul instituțiilor de învățământ preunivesitar din municipiul Cluj-Napoca din cauza programului școlar de după-masă în care erau implicate cadrele didactice, dar și a faptului că o parte dintre profesorii implicați în proiectul pe bani publici sunt din mediul rural. 

În acest context, IȘJ Cluj a decis desfășurarea acestor activități în afara sălilor de curs, iar cca 300 de profesori au fost puși pe drumuri chiar în timpul orelor.

De altfel, programul de „formare continuă” a cadrelor didactice s-a suprapus cu timpul în care profesorii ar fi trebuit să fie în clase, la orele de curs. Prin urmare, zeci de ore de curs au fost suplinite, astfel încât profesorii chiulangii să poată participa pe final de săptămână la programele extra școlare, care le erau dedicate, de „formare continuă”.

În același timp, merită menționat că rezultatele înregistrate de Inspectoratul Școlar Județean Cluj în ultimii ani plasează județul pe un loc fruntaș în privința rezultatelor obținute de elevi în cadrul examenului de Bacalaureat, iar anul 2018 a reprezentat o reușită pentru IȘJ Cluj în contextul organizării Olimpiadei Internaționale de Matematică în Cluj-Napoca. 

Cu toate acestea, cursurile de formare ale profesorilor, decontate de IȘJ Cluj, s-au desfășurat chiar la începutul unui nou an școlar, lunile septembrie-noiembrie 2019, după o vacanță de 3 luni de zile.

De ce aceste cursuri pentru formarea profesorilor s-au suprapus cu orele de curs ale elevilor, în contextul în care profesorii implicați în proiect au absentat de la cursuri de joi până sâmbătă/de luni până miercuri, în cadrul celor câteva sesiuni desfășurate de IȘJ Cluj, iar astfel zeci de ore de curs au fost suplinite sau compromise?

De ce programele de formare ale cadrelor didactice nu au fost organizate pe parcursul celor 3 luni de vară, astfel încât programul școlar al elevilor, din timpul anului, să nu sufere modificări? 

Conform unui răspuns al IȘJ Cluj, citat de ediția clujeană a publicației adevărul, anul trecut au fost organizate 7 activităţi de pregătire continuă care au implicat 149 profesori de gimnaziu, 162 de învăţători şi 46 de directori şi consilieri în educaţie.

Cursurile care au antrenat cca 300 de cadre didactice pe parcursul a câtorva luni chiar de la debutul anului școlar trecut s-au axat în principal pe subiecte precum modificările curriculumului școlar, aspecte ce au mai fost analizate și care au intrat în vigoare abia din primăvara lui 2019. 

În răspunsul oferit de IȘJ Cluj se arată că „obiectivul a fost orientarea acestora în aplicarea curriculum-ului pentru disciplina predată, în special pentru adaptarea la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor”, conform IȘJ Cluj, citat de adevărul.

În plus, participarea cadrelor la aceste cursuri de formare continuă nu a fost asmuată la nivelul Ministerului Educației Naționale, iar prezența a fost una facultativă. Prin urmare, au „chiulit” profesorii care și-au dorit să participe.

Dar și selecția cadrelor didactice ar fi fost una preferențială. 

„La fiecare dintre activităţi au fost invitate persoane care aparţin grupului ţintă vizat de respectiva activitate, respectiv cadre didactice care predau matematică, limba română, informatică, chimie, precum şi directori, directori adjuncţi şi consilieri educativi ai unităţilor de învăţământ din judeţul Cluj”, se arată în răspunsul oferit de IȘJ Cluj la solicitarea publicației clujene. 

Criteriile în baza cărora a fost operată selecția cadrelor didactice rămân, însă, un mister.

De altfel, chiar dacă anumiți profesori au fost selectați pentru a participa la aceste cursuri, aceștia și-au încasat salariul și pentru cele 2-3 zile în care au lipsit de la cursurile de la clasă, iar desfășurarea orelor a trebuit asigurată prin apelul la suplinitori. 

Astfel, înainte de a discuta despre absenteismul școlar în rândul elevilor ar fi mai potrivit să urmărim la ce metode alternative apelează Inspectoratul Școlar Județean Cluj, practici ce afectează în mod direct calitatea actului educațional. Astfel, orele de curs ale elevilor au fost „sacrificate” pentru „formarea continuă” a cadrelor didactice, pe subiecte cât se poate de tehnice, legate de modificarea curriculumului școlar.

De altfel, aceste sesiuni repetate s-au desfășurat pe parcursul câtorva luni de zile, iar astfel zeci de ore au fost asigurate prin intermediul suplinitorilor.

Cele trei luni de vacanță de vară nu au fost suficiente pentru cadrele didactice pentru punerea la punct a modificărilor curriculumului școlar ce urma să fie aplicate abia din primăvara lui 2019. În plus, această practică a fost asumată doar la nivel de Inspectorat Școlar și nu a făcut parte dintr-un program coordonat de Ministerul Educației Naționale.

Costul total al acestor activități  - cca 23.000 de euro – de asemenea, nu poate fi neglijat.

De ce aceste activități nu au fost organizate pe parcursul câtorva weekend-uri sau pe parcursul vacanțelor de iarnă?

Oricum ar fi, cât de utile s-au dovedit a fi aceste cursuri de formare? Au fost participanții evaluați în urma acestor activități sau formarea continuă a reprezentat o afacere bănoasă pentru organizatori, care s-a lăsat cu chef? 

 

 

 

sursa: adevărul.ro

sursa foto: transilvaniareporter.ro

 

 

Adauga comentariu