Descoperirile arheologice de pe strada Regele Ferdinand au o valoare culturală foarte mare, dar dacă doriți să le vedeți ar trebui să vă grăbiți deoarece în curând acolo se va turna asfalt. Chiar și arheologii recunosc că în acest moment nu există soluții arhitecturale care să permită vizitarea acestor vestigii.
Strada Regele Ferdinand, fiind o arteră foarte importantă a orașului nu poate fi transformată în stradă pietonală, astfel că recomandarea specialiștilor este ca prezența acestor vestigii să fie marcată pe suprafața asfaltului și să fie montate plăcuțe informative pe clădirile adiacente.
”Suntem pe una din căile principale de comunicație ale orașului. Au fost aproape 3000 de oameni care au vizitat situl. Au fost foarte multe idei. Unii ziceau să menținem in sit. Să închizi această stradă și să o faci pietonală este imposibil. Cumva trebuie totuși marcat. Noi ne-am gândit la concervare primară, un strat de geostextil peste ziduri, urmat de un strat de nisip, un strat mărut de pietriș și apoi asfalt. Vom marca pe asflat zidul roman, turnul medieval, cu pietre de altă culoare, iar pe cele două clădiri vecine vom sugera primăriei să amplaseze câte o tablă de bronz cu reconstituirea turnului medieval și a celui roman”, a explicat Dr. Sorin Cociș/arheolog de epocă romană – responsabil de șantier, din cadrul Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca.
Descoperirile arheologice nu reprezintă un motiv pentru ca lucrările pentru modernizarea străzii Ferdinand să fie întârziate.
”Lucrările nu sunt întârziate deloc. Noi le-am spus primăriei că dacă ne asigură muncitori, topograf, exacavator, noi nu vom întârzia. Suprafața pe care noi desfășurăm această activitate este de aproximativ 70 de metri. Ei au suficient de lucru pe alte segmente ale străzii. Noi mergem în ritm cu ei. La fel va fi și pe cealaltă parte. Ei au tot timpul de lucru deoarece refacerea acestei străzi presupune și introducerea unor țevi, sau schimbarea unor țevi. Noi în perioada cât se execută acest lucrări nu deranjăm, iar termenele pot fi respectate. Am solicitat cercetare arheologică preventivă și pe cealaltă parte a străzii. Acest lucru va fi posibil când partea estică a străzii va fi redată circulației. Deocamdată acesta este singura porțiune unde noi am găsit elemente de construcție care necesită investigații”, potrivit Dr. Sorin Cociș.
Chiar dacă arheologii știau de existența acestui turn, a fost o surpriză să îl descopere la o adâncime atât de mică.
”Cercetările de pe strada Regele Ferdinand au început sub forma clasică de supraveghere arheologică. La început, datorită adâncimii inițiale de 70 de centimetri se face de obicei o supraveghere arheologică, iar în cazul unor descoperiri ea se transformă într-o cercetare arheologică preventivă. Aici am avut șansa ca la minus 20 centimetri să găsim primele ruine. Este vorba de Turnul de Nord al orașului medieval care a fost nivelat sau distrus în anul 1873. Știam acest lucru, dar era normal ca acest turn să fie demontat mult mai jos pentru că trebuia construit nivelul străzii. Se pare că și atunci, ca și azi câteodată, strada pentru a fi redată circulației, sub formă de heirup, dărâmîm un pic, nivelăm și gata e lărgită strada. Acest lucru a făcut posibil să descoperim acest turn, sau să redescoperim pentru că el a existat și se cunoștea acest lucru”, a menționat și Dr. Cosmin C. Rusu, arheolog de epocă medievală și de monumente, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Turnul descoperit pe strada Regele |Ferdinand este cel mai vechi și cel mai important turn al orașului
Potrivit arheologilor, turnul medieval este cel mai important turn, el aflându-se pe cea mai veche stradă a orașului. Mai mult, este singurul turn de acest fel care poate fi studiat.
”Acest turn este unul dintre puținele turnuri de poartă ce asigura accesul dinspre și înspre oraș. Inițial au fost patru, ulterior s-au multiplicat, dar acesta este singurul pe care avem șansa să îl documentăm arheologic concret și direct. Acest lucur nu s-a mai întâmplat. Știm unde au fost și celelalte, dar din păcate nu am avut șansa să vedem cum au arătat, care este dimensiunea lor, care este structura lor. Aici oportunitatea a făcut să găsim latura lui de vest, o latură foarte lungă, care depășește 12 metri lungime, ceea ce înseamnă că era un turn extrem de important”, menționează Dr. Cosmin C. Rusu.
Podul Porții – podul de pe care s-a sinucis Decebal
”Chiar dacă podul a fost demolat în 1873, au apărut legende. Un mit urbaan amintește că la această poartă a podului s-ar fi sinucis Decebal. Evident că Decebal a muri cu 1800 de ani înainte și a murit în cu totul alt loc, dar legendele urbane vorbesc despre această sinucidere la poarta podului, probabil în relație cu faptul că aici existau structuri romane. Turnul acesta a avut și sperăm noi că va avea un rol foarte important în viața orașului. De aceea ma dori ca el să fie cunoscut, conștiientizat ca atare de cître comunitatea orașului, iar cei responsabili, primăria să ia în considerare o formă de punere în valoare”, explică Dr. Cosmin C. Rusu.
Au fost descoperite obiecte folosite de clujenii din epoca medievală precum arme sau pipe turcești.
”Am descoperit extrem de multe informații despre viața de zi cu zi a clujenilor în Evul Mediu. Avem piese de mobilier de interior. Avem o caha – o teracotă de sobă, o componentă a unei sobe medievale datată la 1500 care s-a păstrat și care are o imagine foarte interesantă. Este o fabulă a lupului sau a vulpii care predică gâștelor pentru a le face neatente, să adoarmă și automat să le prindă mai ușor. Am găsit piese de armament, catarame de echipament, vârfuri de săgeți, pipe turcești. Informațiile acestea ajută la înțelegerea istoriei Clujului”, a menționat Dr. Cosmin C. Rusu.
Arheologii au descoperit vestigii romane sub cele medievale.
”Surpriza a fost ca cercetarea a cestui turn să aducă alte elemente pe care le bănuiam dar nu puteau fi demonstrate. Respectiv sub fundația turnului a ieșit zidul, poarta sau poate un turn roman. Ultimele două rânduri de pietre arată că este vorba despre o construcție romană. Știm din săpăturile mai vechi că prin zonă trece și zidul roman al orașului. Mai mult nu putem dezveli în această zonă, dar tot acest zid, respectiv latură de vest este brăzdat de conducte, magistralele de gaz, apă, canal. Cercetarea a fost efectuată timp de șase zile, firma Diferit și primăria ne-au ajutat foarte mult, alături de alte firme private care ne-au oferit logistica, scanare 3D”, a explicat Dr. Sorin Cocis.
Citește și:
Istoria Clujului, măcelărită cu acordul Primăriei