Sute de clujeni apar saptamanal in fotografiile postate pe Facebook de Andrei Niculescu, deja celebrul fotograf stradal al orasului. Nici timisorenii, bucurestenii sau vamaiotii nu au scapat de obiectivul „artistului”. Niculescu surprinde oamenii in spatiul public in diverse ipostaze, mai mult sau mai putin favorabile imaginii lor. De la tigani, cersetori, studenti, pana la persoane publice, avocati, medici sau functionari, cu totii au stralucit in albumele postate pe pagina de Facebook a fotografului. Numai ca unii dintre ei, surprinsi in situatii mai putin pozitive, nu se bucura de celebritatea gratuita. Chiar Niculescu recunoaste ca are astfel de probleme in fiecare zi, oamenii cerandu-i sa stearga fotografiile.
Un caz celebru este cel al lui Mihai Iordache, saxofonistul trupei Kumm, pe care Andrei Niculescu l-a fotografiat pe plaja in Vama Veche alaturi de fiica lui (si a postat poza pe facebook). Nemultumita de fotografie, tanara i-a cerut fotografului sa stearga imaginea, insa acesta a refuzat, mai ales ca a presupus gresit – dupa cum singur recunoaste – ca tanara ar fi amanta artistului.
Sunt si multi clujeni care cred ca Niculescu, prin publicarea fotografiilor, le incalca dreptul la intimitate.
„Nu-l mai suport. Eu lucrez in centru si de fiecare data cand ies la tigara il vad in zona, sta si pandeste oameni. De fiecare data ma feresc de el, dar tot am ajuns pe Facebook din cauza lui. Intr-o zi o sa ii sparg camera”, spune, indignat, un tanar.
Nemultumirile oamenilor au o baza legala. Judecatorul Cristi Danilet explica, intr-o analiza ampla, faptul ca publicarea fotografiilor fara acordul subiectilor lezeaza dreptul la viata privata.
„Simpla prezenta intr-un loc public nu aboleste dreptul unei persoane la anonimat, cu conditia ca aceasta sa nu fie angajata in viata publica, prin activitatile sale artistice, culturale, profesionale, politice etc. Dreptul la viata privata include dreptul la anonimat, la intimitate, la liniste. Aceasta liniste, imbraca multiple aspecte concret diferite: de a ramane necunoscut; de a nu fi spionat, urmarit, solicitat, interogat, descris”, spune judecatorul.
Situatia ar fi mai putin grava daca fotografiile nu ar fi publicate.
„Actul fotografului nu ar avea niciun efect in absenta unei difuzari sau a unei publicari. In aceste circumstante, pentru a se realiza, incalcarea legii presupune o forma de difuzare. Daca aceasta are loc, atingerea survine si comporta incalcarea drepturilor garantate de lege, daca nu este justificata de un alt interes legitim, cum este dreptul la informare”, completeaza Danilet.
Precedent: Facebook e spatiu public
In ciuda faptului ca Facebook a fost, initial, ca o retea de spatii private interconectate, acum, acesta nu mai poate fi considerat spatiu privat, in conditiile in care si la fotografiile lui Niculescu are acces oricine.
Curtea de Apel Mures a decis, intr-un proces privind o contestatie la o decizie a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), ca pagina de Facebook este spatiu public si comportamentul din acest spatiu este supus rigorilor legale. Decizia Curtii de Apel Mures a fost luata dupa ce Mircea Munteanu, directorul de cabinet al Prefecturii Mures, a fost sanctionat de CNCD pentru ca a postat pe wall-ul sau un slogan nazist.
„Astfel, reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook, chiar daca este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putand distribui informatiile postate de titularul paginii” , a decis instanta din Mures.
Este interesant de remarcat faptul ca Niculescu nu si-a pus propria fotografie la profilul personal. Mai mult, fotografum ambulant nu vrea sa vorbeasca despre „arta stradala” pe care o practica, spunand ca prefera sa rezolve orice nemultumire sau incident cu persoana in cauza.
„Nu am un raspuns sau o pozitie pentru toata lumea. Prefer sa rezolv problemele punctual, atunci cand apar. Nu vad rostul unei replici”, a declarat fotograful.
Pasibil la daune
Dreptul la imagine este unul dintre drepturile personalitatii, un drept primordial alaturi de dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la onoare si reputatie, dreptul la respectarea vietii private, asa cum este statuat in noul Cod Civil. Acesta prevede in art. 73 alin. (1) ca orice persoana are dreptul la propria imagine; alin. (2): in exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
„Publicarea fara drept a fotografiilor nu are caracter penal, insa pe partea de drept civil se pot solicita daune, pentru ca este o incalcare a dreptului la viata privata”, a declarat avocatul Baroului Cluj, Sergiu Bogdan.
Cum se trateaza problema in strainatate, inca de acum jumatate de secol
Tribunalul de mare instanta din Paris a hotarat, inca din 1988, ca o fotografie lipsita de orice caracter scandalos sau imoral care reprezinta doi tineri mergand alaturi pe drumul public, care ilustra intr-o revista un subiect de interes general, constituie o atingere a respectului vietii private a cuplului respectiv, care este in drept sa pretinda respectarea anonimatului, acest drept trebuind sa prevaleze asupra informarii publicului. De fapt, dreptul unei persoane asupra imaginii sale s-a afirmat in jurisprudenta chiar inaintea dreptului la viata privata (Curtea de Apel Paris, 27 febr. 1967). Chestiunea s-a pus, mai ales, in legatura cu fotografii ambulanti care, de pe trotuar, fotografiau trecatorii in speranta ca unii dintre acestia vor cumpara fotografiile.
In aceeasi ordine de idei, Curtea de Apel a provinciei Quebec a obligat, in 1996, un editor si un fotograf, la plata de daune morale pentru ca au difuzat, intr-o revista artistica, imaginea unei tinere aflate pe scara exterioara a unei cladiri. Fotografia nu avea continut defaimator, dar a fost facuta si publicata fara acordul persoanei, astfel instanta a decis ca s-a produs o atingere a dreptului la viata privata.
sursa foto: profilul de Facebook al lui Andrei Niculescu