Vă mulțumim că v-ați plătit taxele și impozitele! A avut pe ce bani să dea din gură Emil Boc!

În ultimii 12 ani s-au făcut multe în Cluj-Napoca. A fost Epoca Asfaltului. Emil Boc a asfaltat Cluj-Napoca și în zone care nu visau că vor vedea vreodată asfalt, precum în Dâmbu Rotund și Someșeni. Oamenii aceia nu îl vor uita niciodată pe primar și îl vor purta la sân ca pe o iconiță. Ceea ce nu știu ei, sau nu vor să știe, este că adevăratul primar asfaltator a fost Sorin Apostu. Lăsând la o parte partea cu șpăgile, Sorin Apostu a fost adevăratul manager al Clujului, cel care a realizat reabilitarea Pieței Unirii, a Pieței Muzeului, a Parcului Central, a fost realizatorul Clujului pietonal ș.a.m.d. Emil Boc a fost cu promisiunile. Și a promis, că nu promitea de la el.

Dacă tot le-a mulțumit clujenilor pe pagina sa de socializare că și-au plătit taxele și impozitele, bani din care el a realizat câte și mai câte, Ziar de Cluj a reactualizat lista cu ceea ce a promis, an după an, dar n-a mai realizat. Sau, dacă a realizat, a făcut-o prost, nefuncțional și niciodată la timp, irosind banii clujenilor. Deci, să vedem:

1. Emil Boc nu a implementat niciun studiu de trafic și niciun proiect pentru fluidizarea traficului în zona centrală și pe principalele artere de circulație;

2. Nu a identificat nicio locație pentru vreun parking în zona centrală și nu a început lucrările pentru niciun parking în zona centrală; despre parkingul din Piața Mihai Viteazul nici măcar nu a mai deschis gura;

3. Deși în 2014 a alocat 5.000.000 de lei pentru noile parkinguri de cartier, Emil Boc nu a identificat nicio locație și nu a început lucrările la niciun astfel de parking. Singurul parking la care s-a lucrat în dorul lelii este cel din Mănăștur – str. Negoiu - neterminat. După doi ani, în sfârșit au fost identificate noi locații din care probabil nici de acum încolo nu se va alege nimic altceva decât bani irosiți pe studii de fezabilitate (pe strada Gheorghe Dima, în cartierul Zorilor, și pe străzile Primăverii și Clăbucet, în cartierul Mănăștur). În 2016 niciun parking de cartier nu a fost finalizat în Cluj-Napoca, iar  traficul a fost şi rămâne  una dintre problemele majore ale oraşului. În tot acest timp, municipalitatea a cheltuit sume importante pentru concursuri de soluţii şi studii care au rămas îngropate în sertarele funcţionarilor din Primărie, fără vreo șansă de a fi implementate într-un viitor apropiat.    

4. S-au cheltuit peste 163 milioane de lei pentru reabilitarea liniei de tramvai din Cluj Napoca. Din păcate, pe linia nouă au circulat, pe lângă tramvaiele noi, prea puține față de promisiuni, mai mult tramvaie vechi, ceea ce a dus la deteriorarea liniei noi. Emil Boc a abandonat ideea extinderii liniei de tramvai până în Florești, deși a fost unul dintre proiectele cu care a câștigat în campania electorală pentru Primăria Clujului din 2012.

5. Deși a plătit 350.000 de lei pentru consultanță privind implementarea în transportul public local a 10 autobuze electrice pe care autoritățile locale au declarat că au intenția de a le achiziționa în 2014 din fonduri elvețiene, acest proiect a fost amânat an de an, conform ultimelor promisiuni urmând a fi finalizat abia în 2017. Emil Boc a mai tras o minciună, cum că: „Această strategie se întinde pe perioada 2016­-2019 și vizează achiziționarea a 30 de autobuze electrice pentru care sunt asigurate și fondurile necesare, astfel, din fonduri elvețiene, din bani europeni, prin Fondul de Mobilitate al U.E., prin alocații ale Guvernului României și ale Municipalității clujene s­-a constituit un fond de investiții în valoare de 71.241.776 LEI fără TVA. Un prim pas foarte important în această strategie a fost făcut în data de 6 mai când Primăria Cluj Napoca, în calitate de Autoritate Contractantă, a publicat pe SEAP anunțul referitor la depunerea ofertelor și organizarea licitației pentru achiziționarea primelor 10 autobuze electrice. Valoarea estimată a acestei prime achiziții este de 23.747.587 ron fără TVA și reprezintă echivalentul a 10 bucăți de autobuze electrice, valoare în care este inclusă și instruirea personalului. Potrivit anunțului se va organiza o procedura on-line deschisă pentru cumpărarea autobuzelor electrice”.

A mințit în 2014? A mințit în 2015, când Ambasada Elveției a semnat la Cluj-Napoca acordul de cumpărare a 10 autobuze electrice pentru municipiu? Un an mai târziu numai se lăuda? Va minți și în 2020?

6. În 2014, Emil Boc fura cu nonșalanță un proiect al consilierilor liberali, care atunci erau în opoziție cu el, pentru că primarul făcea încă parte din PDL. Era vorba despre proiectul unui monorail pe albia râului Someș (acel Someș navigabil promis în campania din 2012). Deși s-a lăudat la ședința de aprobare a bugetului că în acesta a fost cuprins și studiul de fezabilitate pentru realizarea acestui monorail, nu am mai auzit ca acest lucru să se întâmple. Mai mult, se ridică întrebarea: cum se pupă proiectul Someșul navigabil cu monorail-ul care trece peste navigatori?

7. Deși în 2014 s-au alocat, prin buget, peste 5.000.000 de lei pentru reabilitarea clădirilor din zona centrală, acești bani nu s-au cheltuit din cauza procedurii complicate de finanțare propuse de către municipalitate.

În decembrie 2016, primarul Emil Boc a anunţat, în plenul ultimei şedinţe a Consiliului Local, că municipalitatea a cheltuit, doar în acest an, peste 4 milioane de euro pentru reabilitarea clădirilor aflate în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Fiind vorba de o sumă considerabilă, Ziar de Cluj a încercat să afle care sunt imobilele din zona centrală pentru care s-a alocat suma de peste 4 milioane de euro. Supriză mare, însă! Nimeni din Primărie nu ştie.

În ultima şedinţă din anul 2016 a deliberativului clujean, consilierii locali au votat majorarea cu 500% a impozitului pe clădire, sancţionând astfel cetăţenii care nu s-au conformat prevederilor Codului Fiscal şi nu au dat curs acţiunii de renovare a imobilelor din centrul oraşului, aflate în stare avansată de degradare. Această măsură administrativă a fost vehement contestată de majoritatea celor în culpă chiar în plenul şedinţei, motivul invocat fiind acela că o parte dintre clădiri necesită avize de la Comisia de Monumente, avize care nu au fost date în termen, iar din această cauză nu au reuşit să demareze procedura de reabilitare. Concluzia a fost trasă de mașinăria de vot a consilierilor locali care a votat, fără să mai judece pro și contra, numai să-i facă pe plac primarului, majorarea impozitului pe imobil pentru anul 2017 cu suma maximă admisă, adică 500%. Primaria este coproprietar pe foarte multe clădiri şi acele clădiri nici măcar nu au primit somaţii, lucru total incorect, semn că la Cluj-Napoca se cântăreşte cu două unităţi de măsură atunci când se pune în balanţă bugetul local şi cel privat. Așa-i când câștigă alegerile marii oameni și marile partide „de dreapta”...

8. Deși vorbește de peste 4 ani despre reabilitarea zonei Pieței Mihai Viteazul și despre realizarea unui parking subteran în această zonă, Emil Boc nu a demarat acest proiect. În schimb, a scos bani din buzunarele clujenilor pentru a plăti despăgubiri pentru un contract de asociere prost întocmit.

9. Nici până astăzi nu s-a finalizat nimic din veșnicele proiecte de Cartiere ale Tineretului, transformate când în parcuri foto-voltaice, când în Centre ale Cinematografiei Mondiale, când în parcele pentru tinerii căsătoriți sau pentru revoluționarii din decembrie 1989, fie că vorbim despre terenurile din Lomb sau cele din Dâmbul Rotund. În schimb, prin procese pe contracte de asociere prost concepute, sau procese pentru promisiuni neonorate, municipalitatea a fost la un pas de a pierde din patrimoniu, ca daune, parte din aceste terenuri în asociere, și va scoate bani din buzunarele clujenilor pentru a plăti despăgubiri.

10. Deși a declarat că Centrul Cultural Transilvania este o prioritate, nici până acum nu s-au început lucrările la această investiție. În schimb, pe acel teren a fost amenajată provizoriu o parcare care a fost inaugurată cu surle și trâmbițe, drept o mare realizare.

11. În 2012, primarul Emil Boc a venit în fața clujenilor cu proiectul de Aqua Park din Grigorescu pentru care au fost alocați 1.000.000 ron în 2013. Nici până în ziua de astăzi nu există acest Aqua Park, dar nici de milionul de lei nu știm ce s-a ales. În 2016, după multe tergiversări, Ștrandul Sun a fost într-adevăr modernizat, dar nici vorbă de Aqua Park-ul promis!

12. Emil Boc s-a lăudat în 2014 că a bugetat înființarea unui patinoar permanent – poate ni-l arată și nouă.

13. Cu chin și cu vai, în 2015, Emil Boc a finalizat Planul Urbanistic General și l-a supus spre aprobare. De atunci l-a tot amendat și tot într-un scandal urbanistic am ținut-o. Dacă a mai fost ceva de negociat în Cluj-Napoca, doar acest PUG a rămas - o mină de aur pentru rechinii imobiliari care și-au ridicat blocuri turn între blocuri turn, ca în zona Mănăștur, sau blocuri turn printre case, ca în zona centrală.

14. În 12 ani, Emil Boc nici nu a vrut să audă că există în Cluj-Napoca străzi particulare rezultate în urma dezvoltării imobiliare haotice la care și el a fost părtaș. În 12 ani nu a fost interesat să treacă din domeniul privat în domeniul public aceste străzi și să le reabiliteze ca pentru un oraș de 5 stele, deși a fost solicitat în acest sens. În campaniile electorale a promis că va scoate din mizerie 400 de astfel de străzi. Adică dă asfalt electoral, că numai asta știe să dea!

15. Bike Sharing s-a realizat cu întârziere și încă nu este finalizat, cu toate că proiectul a fost declarat ca finalizat. Mai mult, conține tronsoane care sunt o adevărată bătaie de joc la adresa clujenilor. Se vede că s-a făcut în grabă, neprofesionist, doar ca să justifice faptul că s-au luat niște bani din fondurile europene și că și Cluj-Napoca se integrează unui trend.

16. Sistemul de ticketing a fost inaugurat cu fast și pompă, dar nu funcționează corect nici măcar acum.

17. Turnul Primăriei a zăcut drapat cu un cearceaf ani de zile, în care a fost plătită din bani publici chirie pentru schelele ce au lâncezit acolo. Ei bine, după ce timp de doi ani de zile clujenii au plătit în mod nejustificat închirierea schelelor care au fost montate în jurul clădirii de pe strada Moţilor, faptul că  imobilul a fost reabilitat într-un final, abia  în anul de graţie 2016, nu mai constituie o mare realizare.

18. Podul Traian, după ce s-a dezintegrat în repetate rânduri, începând cu anul 2013, a intrat în cele din urmă în procesul de reabilitare în anul 2016. Nu se știe exact când va fi redat în folosință, date fiind metehnele cunoscute ale Primăriei Cluj-Napoca și ritmul de lucru, încărcat de amânări, cu care am fost obișnuiți.

19. Piața Gării, după un interminabil șantier, a fost refăcută, dar lucrările au început deja să-și arate defectele: zidurile sunt pline de igrasie, iar pasajele subterane se inundă. Pasajul subteran al lui Șurubaru este  o budă de lux pentru boschetari, se inundă vara la fiecare ploaie și e atât de bine păzit încât și camerele de luat vederi au fost furate. Bani aruncați degeaba!

Facem pariu, așa cum am făcut și până acum, în fiecare an, că nici de acum încolo aceste promisiuni nu vor fi realizate!

Foto: magnanews.ro

Comentarii

Radu

06.01.2017 16:31

Da, ati atins punctele principale. As mai adauga si baile Someseni, alta poveste a tovarasului primar veche de cand lumea. Sau "Holywood-ul pitic" cum ii placea piticului sa numeasca Centrul de Industrii Creative, un alt mare fiasco pe bani europeni unde Boc cu Cimpean ne dadeau asigurari ca totul va fi bine, prin 2014 cand firma constructoare intra in insolventa. Sau marea poveste cu "nimeni nu mai sparge o strada reabilitata" cu care se lauda in primul mandat (evident ca Eon si CA Somes sparg intr-o veselie). Sa nu mai zic de "ordine si disciplina" in materie de urbanism/imobiliare - aduceti-va aminte de ordinul de demolare dat de Boc prin 2007 pentru un bloc facut fara acte pe Campului (evident ca primaria a pierdut procesul intentat de "investitor" prin neprezentare). In fine, o rectificare: in Mihai Viteazu se promitea parking inca din 2008 (deci de mai bine de 8 ani), in 2009 primăria concesionand portughezilor de la Cogedir un teren de 6000 de mp în Piaţa Mihai Viteazul pe 49 de ani, contra unei redevenţe de 110 euro pe metru pătrat, cu obligaţia firmei lusitate de a construi o parcare subterană pe trei nivele, cu 531 de locuri de parcare. Contractul a fost reziliat dupa 1 an insa. Iar despagubirile pentru portughezi urmeaza, probabil.

Adauga comentariu