In vizor

Va fi sau nu extinsă modernizata linie de tramvai de la Cluj la Gherla?

Atribuirea către un consorțiu condus de austriecii de la Swietelsky a unui megacontract pentru modernizarea a 26 km de linie de tramvai în Cluj-Napoca a reintrat în atenția DNA, după nouă ani de la semnare. Surse din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au declarat pentru Club Feroviar că, în urmă cu câteva zile, procurorii anticorupție au ridicat dosarul achiziției din 2011 și l-au dus la București.

De ce ar fi interesați procurorii DNA de această poveste?

Povestea reabilitării liniei de tramvai din Cluj-Napoca poate avea adânci ramificații în spațiul politico-financiar autohton și național. În intervalul 2009-2011, Sorin Apostu a fost primarul Clujului, după ce Emil Boc a fost numit în funcția de prim-ministru al României de către președintele Traian Băsescu (funcție ocupată în perioada 22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012). În 2011, Clujul a avut un primar interimar în persoana lui Radu Moisin, după arestarea în luna noiembrie a lui Sorin Apostu. Din iunie 2012, Emil Boc a redevenit primar al Clujului, oraș condus practic, în toată această perioadă, de către edili PDL.

Conform Gazeta de Cluj, duminică, 9 februarie, Traian Băsescu ar fi avut o întâlnire fulger la Cluj cu vechiul său colaborator, Emil Boc. Potrivit unor surse, Băsescu a ajuns cu avionul în Cluj în jur de ora 11:00 și a plecat spre București cu următorul avion. Întâlnirea pare să fi fost importantă, spun jurnaliștii de la Gazeta de Cluj, din moment ce scurta conversație dintre cei doi nu a putut fi purtată prin telefon.

Oare ce a avut fostul președinte de transmis personal, încât s-a deplasat până la Cluj-Napoca, evitând astfel o convorbire telefonică, ce ar fi putut fi interceptată? Să fi avut legătură vizita inopinată cu dosarul privind contractul pentru modernizarea liniei de tramvai din Cluj, care a reintrat în atenția DNA?

Povestea

Contractul modernizării liniei de tramvai a fost întocmit și semnat în perioada administrației Apostu. Dar a fost implementat ulterior, când Primăria a fost condusă de Emil Boc.

Primăria municipiului Cluj-Napoca  a semnat pe 15 iunie 2011 contractul „Modernizarea liniei de tramvai Mănăștur – Piața Gării – B-dul Muncii”, proiect realizat din fonduri europene accesate prin Programul Operațional Regional. Semnarea contractului nu a fost făcută însă decât după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins contestațiile depuse de companiile Martin Rose România SRL și Mari Vila Com SRL la raportul de atribuire al comisiei de licitație din 23 aprilie 2011.  O decizie a CNSC care naște controverse și acum.

În prima fază, la această licitație se depuseseră șapte oferte: Alpine SA, Balzola Construcții SRL, ISAF – Societate de Semnalizări și Automatizări Feroviare SA, Mari-Vila COM SRL, Martin Rose România, Societatea de Construcții în Transporturi București SA și asocierea Swietelsky Baugesellschaft mbH – Astalrom – Euroconstruct – Transferoviar Grup.

„Modul cum a fost atribuit contractul a ridicat și la vremea respectivă și ridică și acum multe semne de întrebare, mai ales în ceea ce privește prețul plătit”, scrie clubferoviar.ro, care prezintă povestea contractului care ar putea fi acum din nou în atenția DNA:

„Comisia de licitație de la Primărie a descalificat cinci dintre oferte și în etapa finală au rămas doar cea a ISAF – Societate de Semnalizări și Automatizări Feroviare SA (111.188.845 lei) și cea a asocierii Swietelsky Baugesellschaft mbH – Astalrom – Euroconstruct – Transferoviar Grup (104.022.863,41 lei).

Oficial, motivele care au stat la baza respingerii celor cinci oferte depuse au fost dintre cele mai diverse, de la lipsa garanției de participare la lipsa experienței în contracte similare, trecând prin neconcordanța dintre propunerea tehnică și caietul de sarcini. În cazul Mari Vila COM SRL, apare și un alt motiv, cel puțin bizar: „ofertă (…) neconformă deoarece conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și nu pot fi justificate (conform HG nr. 925/2006)”. Pe scurt, era prea ieftin…

”Ne-a descalificat pentru un motiv care nu avea nicio legătură cu realitatea. Ne-a eliminat pe noi pentru că trebuia să ia Swietelsky contractul. Dacă mă cheamă la DNA, am multe să le spun, pentru că am fost direct implicat în licitație”, a declarat pentru Club Feroviar patronul firmei Mari Vila, Marin Mândrilă.

El a amintit faptul că, la vremea respectivă, a depus o reclamație la Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Elena Udrea, de unde a primit însă un răspuns negativ.

Dincolo de descalificare, unele firme au fost împiedicate și prin alte metode să depună oferte la licitație.

”Timp de mai multe ore, sistemul SEAP nu ne-a lăsat să introducem ultima pagină din ofertă. Când ne-am dat seama că este ceva ciudat, în neregulă, am depus în scris o contestație la Primărie și am dus toată documentația printată”, a declarat pentru Club Feroviar patronul firmei Concefa Sibiu, Horațiu Cercel. Firma sa nu a fost însă admisă la licitație nici în urma acestui demers.

Compania austriacă Swietelsky este implicată în România în Dosarul Mită la CFR, în care mai mulți oficiali au fost mituiți în legătură cu modernizarea tronsonului de cale ferată Fetești – Constanța. Totalul mitei a fost de 20 milioane de euro.

„În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la Compania Naţională de Căi Ferate CFR – S.A. – C.N.C.F.R.)”, se arată într-un comunicat transmis de DNA în luna martie a anului trecut”, conform clubferoviar.ro.

Un costisitor proiect de imagine

Proiectul de modernizare a liniei de tramvai era împărțit în două tronsoane. Pe tronsonul Mănăștur – Piața Gării proiectul presupunea refacerea a 11,77 km linie de tramvai, construirea a șapte noi refugii și refacerea celor cinci existente, amenjarea a 12 rampe de acces pentru persoane cu dizabilități și 3.200 mp de spațiu verde amenajat.

Pe tronsonul Piața Gării – Bd. Muncii proiectul presupunea: refacerea a 14,18 km linie de tramvai, construirea unui nou refugiu și refacerea celor două existente, amenajarea a trei rampe de acces pentru persoane cu dizabilități și amenajarea a 402 mp de spațiu verde.

Inaugurat în 1987, tramvaiul clujean nu se mai justifică în zilele noastre, când mai mult încurcă traficul rutier. Din banii folosiți pentru reabilitarea liniei puteau fi asfaltate străzile de pe traseul tramvaiului, iar implementarea unor linii noi de troleibuze ar fi fost o soluție mult mai ieftină, mai eficientă și la fel de nepoluantă. Tramvaiul ar fi fost util dacă traseul ar fi fost prelungit, așa cum spuneau promisiunile, până în Florești. Însă promisiunile au rămas doar vorbe goale, iar linia din Mănăștur până pe Muncii s-a dovedit mai degrabă periculoasă decât utilă, șoferii derapând frecvent pe metalul umed, mai ales în zona Splaiului Independenței și în dreptul podului de cale ferată de la începutul străzii Oașului. Singurul beneficiu real al modernizării liniei a fost reprezentat de creșterea prețurilor apartamentelor din zonele traversate de noua linie – au beneficiat investitorii care au putut vinde și închiria mai scump.

Linia banilor publici locali și europeni

Traseul tramvaiului măsoară 11,7 km pe primul tronson, respectiv 14 km pe al doilea, și a presupus o investiție totală de 163 milioane lei, din care 74% a fost asigurată din fonduri europene nerambursabile, oferite prin Programul Operațional Regional (echivalentul a 28 de milioane de euro). Au fost construite stații noi de tramvai, iar cele existente au fost renovate și adaptate pentru persoanele cu dizabilități, conform europa.eu.

Contractele de achiziții pentru tronsonul 1 și 2 nu mai pot fi găsite pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, însă Ziar de Cluj le-a solicitat pe cale oficială, pentru a vă putea oferi mai multe detalii legate de traseul banilor publici locali și europeni.

Mai există, pe site-ul oficial al Primăriei, numai comunicatul din anul 2011, privind semnarea contractului:

„Astazi a avut loc semnarea contractului de reabilitare si modernizare a liniei de tramvai.

«Este vorba despre contractului de executie a celui mai important proiect de infrastructura din lista investitiilor programate de primaria municipiului Cluj-Napoca, reabilitarea si modernizarea liniei de tramvai. Proiectul este finantat prin Fonduri Europene, prin Programul Operational regional, Axa 1.1 destinata polilor de cresetere si va avea un impact semnificativ in creseterea calitatii vietii tuturor clujenilor care locuiesc pe traseul luiniei de tramvai. Totodata mobilitatea celor care vor utiliza tramvaiul ca mijloc de transport urban se va dubla, distanta de la un capat la altul a liniei putand fi parcursa in circa 35 – 40 de minute, iar din Manastur la Gara in numai 24 de minute» a precizat primarul Sorin Apostu.

Valoarea totala a contractului de finantare este de 163.053.903,43 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile este 120.705.610,60 lei.

Din aceasta, pentru tronsonul I finantarea se ridica la 76.848.324,42 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile este de 55.196.614,92 lei. Pentru tronsonul II finantarea este de 86.205.579,01 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile este de 65.508.995,68 lei.”

Conform acestui comunicat, durata de recuperare a investițiilor era estimată la 4,7 ani.

“Reabilitarea liniei de tramvai va avea acelasi efect ca si cel al construirii autostrazii, adica va fi mai multa liniste. Este o dovada a faptului ca proiectul de realizare a zonei metropolitane prinde contur, precum si a faptului ca peste cativa ani, Cluj-Napoca – oras european va emite pretentii pentru castigarea titlului de capitala culturala europeana. Ma bucura faptul ca la Cluj-Napoca lucrurile vor intra in normalitate” a afirmat prefectul Florin Stamatian, invitat la evenimentul semnării contractului, în 2011.

Rămâne de văzut care va fi opinia DNA privind intrarea în normalitate a Clujului, prin intermediul acestui proiect.

Ziar de Cluj a solicitat Primăriei Cluj-Napoca documentația completă a acestui proiect controversat: cererea de finanţare cu anexele; documentaţia tehnico-economică (studiul topo, studiul geo, expertiza tehnică, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, analiza cost/beneficiu); documentaţia tehnică de execuţie; proiectul tehnic; studiile de fezabilitate, caietele de sarcini, contractele de achiziții, rapoartele trimise către Uniunea Europeană pentru decontarea banilor din fonduri europene.

I-am întrebat, de asemenea, pe reprezentanții municipalității, ce s-a întâmplat cu vechile linii dezafectate, cui au fost vândute, în ce cantitate, pentru ce preț, tonele de fier vechi având o valoare care putea fi capitalizată în beneficiul bugetului public.

Vom reveni cu noi detalii, după ce Primăria, transparentă așa cum ne-a obișnuit, ne va pune la dispoziție întreaga documentație.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *