In vizor

Unde se duc petitiile online cand se duc? Nicaieri, nu au nicio valoare juridica

Petitiile on-line s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie in ultima perioada. Exista cate o petitie online pentru orice: Vrem un brad natural in Ploiesti!, Analfabetii sa nu voteze!, Zilele care se termina in “i” sa fie libere! sau Salvati pescarii din mana noii federatii care le vrea doar banii! sunt doar cateva dintre ultimele petitii aparute pe una dintre platformele de profil. Desigur exista si alte documente care indeamna la implicare cetateneasca in privinta unor probleme cu impact mai mare – anul acesta au fost la moda cele impotriva sau pentru eutanasierea cainilor fara stapan, impotriva exploatarii miniere de la Rosia Montana si a gazelor de sist. Fiecare platforma indeamna cetatenii sa semneze, sa se implice, sa isi exprime liber opinia, dand impresia ca numele insotit de un oras si o adresa de mail, trecut sub o petitie va face intr-adevar diferenta. In realitate, insa, petitiile online nu au nicio valoare juridica si nu conteaza nici macar in procedura de initiativa cetateneasca, reglementata de lege.

Singura solutie pentru ca petitiile on-line sa conteze cu adevarat sunt semnaturile electronice, arata juristul Mircea Jorj, vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

“Oamenii comunica mult mai usor prin mediul virtual, decat sa mearga sa scrie o hartie si sa umble dupa semnaturi. Cei care utilizeaza aceasta platforma exprima o pozitie a societatii civile de care factorii de decizie pot sa fie impresionati sau nu. Dar din punct de vedere juridic in aceasta varianta petitia online nu are absolut nicio valoare juridica si nu poate sa stea in fata unei argumentari ca exista o initiativa cetateneasca, care ar trebui sa duca la o anumita conduita. Potrivit legii 215 exista posibilitatea ca initiativa cetateneasca sa fie declansata, dar pe aceasta varianta nu se poate decat daca exista semnatura electronica. O semnatura electronica este un pachet de date de identificare a utilizatorului integrat in documente sau mesaje trimise prin internet. Asta presupune obtinerea unui certificat digital, care este valabil un an de zile, timp in care poti semna orice document inclusiv petitii. Semnatura electronica este afiliata inscrisului sub semnatura privata in conformitate cu legea 455/2001. In cazul unui litigiu nu poate fi contestata in instanta. Din punct de vedere juridic semnatura electronica este ca o semnatura pe un document, care poate fi folosita in fata instantelor de judecata, a tertilor si asa mai departe”, a explicat Jorj.

Initiativa cetateneasca este reglementata in legea 215/2001, prin care se stipuleaza conditiile in care cetatenii pot propune proiecte de hotarari. Proiectele trebuie sustinute prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot pentru a putea fi luate in considerare.

“Listele de sustinatori vor cuprinde numele, prenumele si domiciliul, seria si numarul actului de identitate si semnaturile sustinatorilor”, se arata in lege.

Asadar semnaturile stranse in modul clasic, cu toate datele de identificare, detroneaza oricand click-urile de pe petitiile online. Cu toate acestea petitiile online continua sa apara, iar sustinatorii comozi din spatele monitoarelor sunt convinsi ca vor salva lumea cu un simplu click.

“E mult mai simplu sa ceri decat sa primesti, e o defulare. E mult mai usor cu spatiul virtual. Si inainte erau petitionarii cu scrisori, dar era o procedura greoaie. Azi e mai simplu sa faci o petitie. Foarte multe petitii sunt irealiste. Si eu as putea sa fac petitii sa ma fure extraterestrii. Petitiile vin din tot felul de gusturi si aspiratii, dar trebuie sa aiba o nota de realism data si de cum se poate organiza o asemenea petitie. Ce costuri sunt pentru a realiza petitia respectiva”, a explicat fenomenul sociologul Petru Ilut.

Foto: portal.ro-trans.net

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *