Exasperat de conditiile vitrege cu care Clujul ii trateaza pe investitorii straini si de indolenta cu care primarul Emil Boc refuza amplasarea indicatorului multilingv oficial de delimitare a localitatii, un businessman cu afaceri in Transilvania a ales un mod insolit si de impact de a-i arata edilului si lumii intregi mesajul: i-a scris pe un panou publicitar amplasat la intrarea in municipiu.
In dreapta imaginii imprimate pe respectivul panou se afla un indicator asa cum ar trebui sa se afle la fiecare intrarile in municipiului Cluj-Napoca, inscriptionat cu Cluj-Napoca, Kolozsvar si Klausenburg. In stanga e mesajul dur:
“Mr. Boc! My company needs Schengen, not chauvinism!”
Contactat de Ziar de Cluj, Landman Gabor, autorul demersului, a marturisit ca este intreprinzator in Transilvania de sapte ani, dar se indoieste tot mai mult ca merita sa isi mai desfasoare activitatea aici.
Vorbitor de olandeza, engleza, germana, maghiara, si putin franceza, acesta a fondat in 2007 o companie de IT outsourcing care acum ofera expertize din Romania olandezilor, in principal, in principiu expertize CRM, Oracle si Siebel. Are clienti olandezi, germani si britanici, nu vinde deloc in Romania.
“Cand am fondat compania mea in 2007, am fost 100% sigur ca Romania va fi membra Schengen in 2011 si ca va exista o autostrada in 2012. Chiar domnul Boc a promis ca Romania ar fi membra Schengen in 2012!”, a spus omul de afaceri, dovedindu-si spusele cu un articol din romania-insider.com in care edilul Clujului, la acea vreme premier, chiar facea declaratii in acest sens.
“Nu as fi fondat compania, daca stiam ca Romania nu ar fi membru Schengen”, dezvaluie Landman.
Investitorul a studiat afaceri internationale in Maastricht.
“In timpul studiilor mele si dupa aceea am lucrat in Belgia si Germania in timp ce locuiam in Olanda. In principiu lucram timp de o zi. Acest lucru nu ar fi fost posibila fara Schengen. Pe cand eram student mi-am dat seama cat de important este Spatiul Shengen pentru comert si pentru cresterea economica. Asta inseamna ca sa faci IT Outsourcing in Romania este mai dificil decat in tari ca Polonia, Ungaria sau Slovacia, pentru ca implica mereu costuri suplimentare. E o problema majora nu doar pentru afacerea mea, ci si pentru economia locala a Clujului”, a spus el.
Landman Gabor sustine ca multe companii cu activitate la Cluj au aceasta nemultumire.
“Sunt foarte frustrat de faptul ca Romania nu a fost capabila de a deveni membra Schengen in cinci ani! In schimb, un om politic precum Boc a facut totul pentru a nu plasa o imagine a identitatii Europene intr-un semn bilingv.
Puteti gasi inscriptii bilingve peste tot in Europa. (In Tarile de jos: Ljouwert – Leeuwarden Belgia: Brussel /-Bruxelles, Italia: Bozen Bozano, Finlanda; Tampere/Tammerfors)
Cred ca inscriptiile bilingve reprezinta tot ce inseamna Europa si Schengen. Sunt un simbol al identitatii europene. Este si motivul pentru care am conceput acest afis.
Daca Domnul Boc este capabil de a face orice pentru a nu pune un semn bilingv, ii cer sa depuna acelasi efort pentru aderarea Romaniei la zona Schengen. Pentru ca firma mea are nevoie de Schengen! Si nu de sovinism!”, a mai declarat omul de afaceri din Olanda.
Landman Gabor a scris pe pagina de Internet a companiei o scrisoare in care explica de ce demersul neobisnuit este atat de important pentru el.
“Nici dupa 2012 nu s-a construit autostrada: inca nu exista o autostrada care sa lege Clujul de Europa!
Din 2011 pana azi Romania nu a devenit inca membra a spatiului Schengen: aceasta decizie este amanata an de an din 2011 incoace din cauza coruptiei si a lipsei totale de transparenta. Ca intreprinzator si investitor, aceasta situatie imi produce cheltuieli ascunse inacceptabil de mari.
Din 2007 pana azi inca nu exista cetatenie europeana adevarata: in calitate de intreprinzator observ absenta totala a spiritului autentic de fraternitate europeana, deoarece in practica romaneasca cetatenii europeni sunt cetateni de rangul doi. Pe langa aceasta, in Olanda ma infrunt in permanenta cu scepticismul privind calitatea reala de membra a Uniunii Europene a Romaniei, fiindca numai in aceasta tara sunt arestati anual 5.800 de cetateni romani pentru furt, hotie sau talharie comisa impotriva cetatenilor olandezi cu varsta inaintata”, justifica omul de afaceri, director al companiei Landman Consulting Services si care se recomanda drept “cetatean european si intreprinzator”.
Autorul indraznetului demers mai are si alte numultumiri. Intre acestea, faptul ca din 2007 pana azi nu exista putere de cumparare de nivel european: dupa opt ani de la aderarea la UE, salariul minim in Romania este doar 237 euro, pe cand in Europa Occidentala acesta este in jur de 1.500 euro!
“Din 2014 inca nu observ respectarea si aplicarea valorilor europene fundamentale: Indicatorul multilingv oficial de delimitare a localitatii este un simbol fundamental al identitatii europene si este de asemenea obligatoriu conform legilor din Romania. Argumentele juridice ale hotararii judecatoresti nr. 4800/2014 nu au fost infirmate niciodata de vreo instanta judecatoreasca din Romania. Refuzul de a respecta drepturile lingvistice ale unei comunitati lingvistice istorice este fara precedent in Uniunea Europeana si, in cadrul acesteia, in Spatiul Schengen. Am fost uluit cand de curand mi-am dat seama ca Dvs. ati utilizat toate instrumentele de putere de care dispuneti pentru a impiedica amplasarea acestor indicatoare multilingve, cu inscriptia „Cluj-Napoca – Kolozsvár – Klausenburg”. Sunt convins ca aceasta atitudine este explicatia si pentru neindeplinirea celor trei conditii de baza ale integrarii europene.
Domnule Boc, va rog sa permiteti Fundatiei Drepturi Lingvistice Europene Amsterdam (Foundation European Language Rights Amsterdam) sa instaleze aceste indicatoare bilingve, pentru ca in acest fel sa fie respectate valorile europene fundamentale”, a scris el.
Exista si un Post Scriptum, in care businessmanul subliniaza ca i se pare “deosebit de frustrant faptul ca ii caracterizati pe cetatenii de nationalitate romana ca fiind atat de nationalisti si xenofobi, atat de intoleranti, incat nu ar fi capabili sa accepte acest simbol al identitatii europene, al europenismului, indicatorul multilingv de delimitare a localitatii”.
“Cred ca aceasta atitudine este foarte nedreapta fata de ei”, conchide el.