Editorial

Un Cuvânt despre Alexandru Vlad. Să nu i se termine povestea

Că acum doi ani, pe 15 martie, a murit Alexandru Vlad.

Și un prieten mi-a cerut să scriu o poveste pentru Sandu Vlad, una cu el sau una despre el. Să fie in memoriam,

Și-atunci m-am întrebat ce anume l-ar fixa mai bine în amintirea generațiilor care urmează să vie/fie, în așa fel încât să nu se termine cuvintele despre el și să nu fie uitat?

Că fiecare cuvânt spus în legătură cu un om, în favoarea sau defavoarea lui, îi prelungește existența. Omul există, rezistă și moare numai din cuvinte. De murit, moare definitiv când se termină cuvintele cu și despre el.

Ca om tehnic știu că minima rezistență este calea cea mai bună de urmat în timp – de acolo pornesc toate calculele. Mai știu că rezultatul prăbușirii unei structuri de rezistență este același și dacă sub armezi, și dacă supra-armezi. Deci, și în cazul unui om, poți greși față de memoria sa spunând prea puține cuvinte, sau prea multe.

Dar cum ar fi să ai aroganța să încerci să spui un singur cuvânt?

Un cuvânt de la care să se lege toate cuvintele care ar trebui spuse despre el?

Spui cuvântul și-ți apare în față Alexandru Vlad.

Și-apoi poți să stai de vorbă despre el. Să spui ce știi în așa fel încât să nu se termine povestea lui și să nu fie uitat.

După mine, Alexandru Vlad există și va exista mereu prin acest cuvânt: delicatețe.

Este felul său de a fi vegheat și sfătuit pe oricine trebuia supravegheat și sfătuit în jurul său.

Așa că putem să avem ce să povestim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *