Totu-i de furat

O femeie în vârstă de 70 de ani a murit în noaptea dintre sâmbătă și duminică după ce a fost lăsată să aștepte 16 ore pe holul Urgenței de la Spitalul Județean Constanța.

Noi am văzut de-a lungul timpului nenumărate cazuri de insensibilitate în sistemul medical: de la bătrânul abandonat cu perfuzia în venă să-şi dea obştescul sfârşit în stradă, la pacientul care ia foc în câmpul operator. Am văzut director de spital care a contractat o infecţie nosocomială în propriul spital – acela ce cu drag îl administra.

De ce?

Din cauză că România este un adevărat Triunghi al Bermudelor în ceea ce privește banii publici. Aceștia dispar fără urmă chiar și când procurorii îi descoperă. Ei erau doar pe când se furau sau se dădeau ca mită. Azi mituitul recunoaște, dar banii nu sunt. Iar hoțiile sunt de atâtea feluri că ne și rătăcim printre ele.

Într-un superb poem despre “Întoarcerea Fiului risipitor”, poetul Ion Mureșan ne spune despre cum pe vremea “aceea” totul s-a consumat, transformându-se în alcool (de la sânge, la munți și ape, până la unghii, oase, păr și păduri). “Totul s-a băut”, ne zice Poetul și, cu toate acestea, din când, în când, mai trecea câte unul cu câte o mică distilerie pe umeri. De unde trag concluzia că, în jalea generală a lipsurilor post-consum, tot se mai găsea câte ceva de distilat și de băut.

Așa și cu hoțiile din România: totul s-a furat – asta este impresia generală. Și cu toate acestea, tot mai aflăm de câte o șmecherie, tot mai apare câte cineva cu câte o schemă de hoție în cârcă să ne demonstreze că se mai poate fura. Ne-au furat țara în timp ce ne îndemnau să urlăm pe străzi că nu ne-o vindem. S-au împroprietărit cu ea. Au vândut-o la fier vechi, i-au tras terenurile de sub picioare și și-au făcut afaceri imobiliare.

Acum aflăm că ne-au furat și Sănătatea: a noastră, a părinților, a copiilor – asta după ce ne-au amanetat trecutul, prezentul și viitorul. Copilul care se naște azi, se naște cu o datorie de câteva mii de euro în dreptul numelui său.

“Ei” ne-au furat totul, noi ne-am furat căciula. Fără complicitatea noastră, “ei” nu existau. Și să dăm vina numai pe prostia “poporului” nu este de ajuns.

Votul nostru (sau lipsa lui) au dus în pita banilor publici cu predilecție borfași. Borfași dovediți: condamnați, încarcerați, sau în curs de condamnare, încarcerare. Vouă nu vă crapă obrazul de rușine că la fiecare iureş electoral trimiteţi prin vot (sau lipsa lui) să vă conducă penali? Şparlamentari, primari, președinți de consilii județene care s-au ocupat cu furtul din ceea ce nimeni nu credea că se mai poate fura. Și este numai vârful unui iceberg ale cărui străfunduri penale doar le putem bănui.

Aţi uitat de scandalul Hexi Pharma – a murit ţapul ispăşitor, vinovaţii îşi pot vedea liniştiţi de afaceri. Scriam atunci că există suspiciunea faptului că au fost uciși măcar 100 de mii de români numai prin hoțirea prin diluare a dezinfectanţilor.

Mai bine dădeau cu clorofilă prin spitale, că și clorofila conține mai mult clor (măcar în denumire) decât hexa-cyclamenul ăla (sau cum i-o fi zicând). Numai că patronul și firma era clar pușculița “vreunuia” din nenumăratele noastre servicii, altfel nu-i văd oboseala câștigului și nici cât de strofocat i-a luat apărarea ministrul de atunci al Sănătății, clujeanul Patriciu Achimaș Cadariu. Acesta acuza o campanie pregatită împotriva sa şi nu “înţelegea” “supărarea”.

Că, în ce privește sistemul nostru de sănătate, putem organiza un reality-show de genul “Supraviețuitorul”. Nu ne trebuie locații exotice și probe inventate: internăm și premiem cu pensie de boală supraviețuitorul.

Şi, gata!

Adauga comentariu