Alin Tișe încaearcă să justifice motivul pentru care în ultimii doi ani nu a mai acordat finanțări Aeroportului Internațional Cluj. Dincolo de luptele personale cu directorul David Ciceo și cu celelalte persoane din conducerea aeroportului, Tișe afirmă că așteaptă o decizie venită de la Guvern privind legalitatea finanțărilor din bani publici îndreptate către aeroporturile aflate în subordinea autorităților locale. Chiar dacă nu a fost luată o decizie în acest sens, Tișe este prevăzător și a sistat finanțările încă de anul trecut.
”Noi încă nu știm și probabil că Guvernul va decide în curând în ce măsură se mai pot face investiții publice în contextul în care există în jur aeroporturi private. Există o poziție a Consiliului Concurenței, respectiv a Uniunii Europene pentru a nu mai putea investi bani publici în aeroporturi pentru că ar face o concurență neloială altor aeroporturi care au bani privați. A fost o discuție interminabilă anul trecut cu privirile la investițiile pe care Consiliul Județean deja le-a făcut în pistă și în terminal. Mare parte din investiție au fost bani publici. Această dezvoltare a aeroportului va depinde foarte mult de modalitatea pe care legislația o va permite în materia investițiilor în aeroporturi. În ce măsură Aeroporturile care țin de primării sau de Consilii județene vor putea în anii care vin vor putea fi finanțate din bani publici. În ce măsură politica de până acum a Uniunii Europene prin care se consideră ajutor de stat și face concurență neloială va continua. Dacă nu se mai permit investițiile din bani publici ci doar din bugetul aeroportului, atunci această dezvoltare va putea fi făcută doar de către aeroport din profitul pe care îl are ceea ce va duce la pscădere a ritmului investițiilor. În mod clar doar din profitul pe care îl are Aeroportul nu poți dezvolta terminale de sute de milioane de euro. Pentru a ajunge aici, Consiliul Județean a investit doar în terminale 100 de milioane de euro și în pistă 40 de milioane de euro, bani pe care i-am dus în Aeroport pentru a dezvolta zona lăsând deoparte alte investiții”, a menționat Tișe.
De asemenea, Tișe încă crede că este nevoie de o altă locație pentru Aeroport și de asemenea, de o implicare privată care să asigure dezvoltarea Aeroportului în următorii 10-20 de ani. Chiar dacă aceste propuneri au fost extrem de nepopulare, Tișe crede că această problemă trebuie rezolvată ”fără patimă”. Nu este prima dată când Tișe aduce în discuție posibilitatea concesionării Aeroportului. În iunie 2016, Alin Tişe încă nu era președintele Consiliului Județean Cluj, dar exprima opinii publice privind posibilitatea concesionării Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj.
”La Iași deja se caută parteneri privați pentru a-și face terminalele și nu le mai face din bani publici, iar la Brașov Consiliul Județean investește. Depinde de politica pe care o urmezi în materia acelui aeroport. În ce măsură cheltui 100 de milioane și care este capacitatea de recuperare, sau în ce măsură capacitezi bani privați cu redevență care este dată statului și nu mai investești niciun leu. La un moment dar Clujul va avea această discuție, indiferent dacă îi place unui personaj sau altui personaj din județ. Trebuie să îți pui întrebarea unde proiectăm acest aeroport peste 10, 15 sau 20 de ani. Locația este bună? Ne dorim să crească numărul de pasageri în ritmul la care i-am crescut până acum sau ne dorim confort pentru pasagerii pe care îi avem, iar rutele mai degrabă să le securizăm decât să avem rute noi”, potrivit lui Tișe.
Citește și:
Ranchiunele personale ale lui Tișe subminează economia județului
Tișe consideră că specialiștii trebuie să își exprime punctul de vedere privind actuala locație a aeroportului și dacă aceasta se pretează la zboruri intercontinentale fără să fie distruse casele și centurile ocolitoare.
”Putem cu adevărat să zburăm transcontinental? Sau la un avion de talia respectivă ne pulverizează casele din jur și centurile în momentul în care ar ateriza la Cluj. Lucrurile trebuie analizat în complexitate, nu cu furie sau cu patimă. Unde va evolua numărul de pasageri? Transportul de marfă ne permitem în aceeași zonă? Avem un aeroport militar la Luna care este bază NATO și care activează în imediata apropiere a Autostrăzii. Nu uitați că există interes ca în zona în care există aeroport militar să existe și aeroport civil. Va trebui să se discute la modul concret, fără patimă. Avem o posibilitate de creștere limitată, avem concurență de la Budapesta și Târgu Mureș. Problema se pune dacă locația este potrivită pentru următorii 50 de ani, sau nu? Imaginați-vă un avion transcontinental care traversează orașul, sau să treacă peste acoperișul oamenilor pentru a ateriza. Am senzația uneori că suntem într-un bol rupți de realitate. Aeroportul din București care a avut 17 milioane de pasageri a avut două sau trei zboruri directe transcontinentale. Va trebui văzut dacă acest aeroport poate fi folosit pentru zboruri transcontinentale sau le luăm acoperișurile oamenilor. Sau pentru aceste zboruri va trebui să folosim o altă pistă într-o altă locație. Autoritățile publice trebuie să țină cont de asta și să meargă cu investițiile acolo unde specialiștii spun că se poate. Ne dorim să investim, dar eu nu mai cred în investiții făcute cu heirupul”; menționează Tișe.
După aceste declarații este destul de clar că Tișe nu mai este dispus să investească în aeroport. Ba mai mult el crede chiar că este nevoie de o stagnare a numărului de pasageri dar și a rutelor și eventual chiar construcția unui alt aeroport. Oare cu ce bani s-ar putea realiza acest vis măreț? De fapt, miza acestor declarații este să demonstreze că visele lui Ciceo de dezvoltare a aeroportului sunt imposibil de realizat și că acesta se află ”într-o bulă” fără să fie conectat la realitate. Declarativ s-ar vrea dezvoltarea aeroportului, dar nu cum zice Ciceo, marele dușman al județului.
Citește și: