Din oras

Targul de traditii culinare de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, locul de unde clujenii pot sa manance sanatos

Vrema ploiaosa si rece din acest weekend nu i-a impiedicat pe multi dintre clujeni sa viziteze targul de traditii si arta mestesugareasca desfasurat in curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Diversitatea produselor culinare si a specialitatilor traditionale le-a oferit vizitatorilor posibilitatea de a se aproviziona cu produse de calitate, de a degusta vinuri si preparate culinare. Atractia zilei de duminica a fost tocanita de oaie la ceaun, care a fost si castigatoarea competitiei culinare.


Cativa producatori autohtoni au prezentat in fata clujenilor produse de carmangerie, panificatie, vinuri si branzeturi din productiile proprii. Dupa degustarea vinurilor impreuna cu branzeturile de Torocko, deja cunsocute clujenilor, acestia au putut savura o tocanita de oaie in stil secuiesc.

Mozes Istvan este unul dintre participantii la targ, cetatean suedez, care a inceput de jos afacerea cu produse culinare, dupa ce a lucrat mai bine de zece ani in Suedia, in anii ’80. S-a reintors in Romania unde, langa atelierul de masini pe care l-a deschis, a inceput sa ridice incet, incet o cofetarie pentru clientii care asteptau sa le fie reparate masinile, apoi un mic butic de servire a mesei, iar in prezent are singura ferma ecologica din zona Odorheiului Secuiesc.

“Sunt pentru a doua oara la targ. Avem foarte multi clienti in Cluj-Napoca insa nu ne permitem sa deschidem un magazin propriu in orasul dumneavoastra, pentru ca pretul chiriilor este asemnator celor din New York. Chiar daca la targul de la muzeu sunt producatori in proportie de 80% de origine maghiara, gustul produselor nu are nationalitate. Sunt produse suta la suta naturale, carora, dupa ce ajungi acasa, nu le mai scade greutatea cu nu stiu ce procent ca la cele cumparate din spuermarketuri. Alea sunt pline de apa”, a afirmat Mozes Istvan.

Produsele producatorilor traditionali vor putea fi achizitioante si  miercuri in Piata Unirii, unde se va organiza Tragul de Paste. Clujenii care doresc sa manance sanatos, fara E-uri si alti conservanti, vor putea sa isi cumpere slanina de cea mai buna calitate, carnati de casa, branzeturi dintre cele mai diverse si nu in ultimul rand legume si fructe naturale culese din ferme Bio.

“Venim de 3 ani la Cluj, iar lumea ne intreaba unde ne pot gasi data viitoare. Daca nu ai un loc bine stabilit, in care sa te gaseasca cumparatorul in mod constant, atunci nu ai vacut nimic. Poti sa ai produsele cele mai bune, ca tot degeaba. Am gasit intelegere aici la Muzeul Etnografic al Transilvaniei si de acum, in fiecare luna vom organiza acest targ de produse traditionale. Clujenii vor stii unde sa vina si ce produse vor putea sa isi aleaga”, a declarat Mozes Istvan.

Produs traditional este o denumire care nu poate fi obtinuta de catre producatori, din cauza legislatiei romanesti. Anumite denumiri care au aparut mai devreme de 60 de ani nu pot fi incadrate in categoria „produs traditional”, fapt care vine in avantajul marilor lanturi de magazine si in defavoarea producatorilor.

“Cuvantul traditional nu poate fi folosit. Este o lege acum in Romania care este impotriva noastra a producatorilor si este pentru cei mari. Traditional inseamna sa ai un certificat de produse traditionale pe care, din pacate, nu il poti obtine. Trebuie sa dovedesti ca familia ta, cu 60 de ani in urma, a realizat un anumit sortiment de produs. Sa fim sinceri, acum 60 de ani nu era “costita de Cluj”. In plus, trebuie sa ai marfa de pe o raza de 50 de km din zona ta, lucru imposibil, pentru ca in zona noastra nu exista un abator”,a afirmat Mozes Istvan.


Ca sa ai gusturi autentice, trebuie sa ai si o mica ferma. Astfel, o buna parte dintre producatori prezenti la Tragul de traditii culinare desfasurat la Muzeul Etnografic au afirmat ca asocierea este cel mai bun mijloc de subzistenta. Motivul il constituie faptul ca daca ai o livada, o crescatorie de porci, oi si cateva pasari, poti oferi, prin agroturism, o diversitate a produselor culinare, astfel incat turistii sa isi doreasca sa te mai viziteze. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *