Reportaj

Tigania de la doi pasi de centrul Clujului

Zona Piata Marasti, situata la 2 minute de mers cu masina de centrul Clujului. Un targ ieftin, cu mirosuri pestrite si mult gunoi se asterne in fata ochilor. Te afli la cateva minute de civilizatie, de kilometrul zero al unui oras care se vrea Capitala Culturala Europeana peste cativa ani. O imagine dezolanta pe care ar trebui sa o vada fiecare persoana care lucreaza la strategia Clujului de a castiga titlul in 2021.

Haosul spatiului public din zona Pietei Marasti din Cluj-Napoca a atins cote maxime in aceste zile. Copiii fac slalom printre gropile sapate de munciori, vanzatorii ambulanti incearca sa-ti bage sub nas biblii, lapte, haine si cornuri in plina strada, in timp ce partidele politice si-au uitat aici corturile de campanie.

De cateva saptamani bune, muncitori imbracati in haine gri sparg, cu tarnacopul, asfaltul trotuarului. Gropile au ramas in urma lor asemenea unor cratere care se hranesc, parca, din ignoranta celor care ar trebui sa le acopere. Printre ele, mamicile isi scot, in fiecare zi, copiii la plimbare. Fac slalom printre santuri si cu greu isi tin echilibrul, in timp ce imping carucioarele cu cei mici.

La tot pasul, vanzatorii ambulanti isi asaza marfa dupa bunul plac. Un chiosc de ziare este lipit de un automat care da “lapte de calitate cu origine controlata”. Un tanar se serveste din tonomat sub privirile a doua cotofene care si-au imbracat sort inflorat, in timp ce-si odihnesc oasele pe o terasa asezata in mijlocul trotuarului.

“Haideti la Loto! Castigati si fiti bogati”, te imbie una dintre ele.

Imaginea e completata de cateva femei venite sa-si vanda cateva pere si niste legaturi de patrunjel la oras.

“Nu mergem in piata, e mai bine aici. Acolo platim taxe si nu ne permitem, domnisoara”, spune una dintre  femei, in timp ce te imbie cu o legatura de usturoi de la ea din gradina.

Vizavi, o tanara cu ochelari si-a asezat, hat in mijlocul trotuarului, un stand cu carti religioase.

Zona are farmecul ei: rumoarea facuta de oamenii veniti la oras, cu plase din rafie, florarese ce-si vand crizantemele si painea proaspata de la Panemar.

Doi pensionari se odihnesc pe o banca flancata de cateva cabluri, care ies din pamant asemenea unor intestine. Par sa nu-i deranjeze, isi vad in continuare de poveste.

“De doua saptamani e tot asa, si mai bine…Au scos moloz, au sapat gropi…Daca vii noaptea, pe intuneric, iti poti rupe picioarele”, spune unul dintre ei.

Cativa metri mai incolo, un cort cu inscriptiile PNL sta sprijinit, in calea trecatorilor. E lasat asa de la inceputul lunii, cand partidul a strans semnaturi pentru a sustine transportul gratuit al elevilor la scoala, “semn de civilizatie”. Au uitat sa stranga cortul, iar acum a ajuns depozit de gunoaie.

De deasupra, un panou troneaza peste intreg peisajul: “Iubesc Cluj-Napoca!

Presedintele OAR: Clujul este deficitar la amenajarea spatiului public

Arhitectul clujean Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, este de parere ca spatiul public este amenajat in mod deficitar in Cluj-Napoca.

“In general in Cluj, si in special in zonele periferice, chiar daca este vorba de zone de mai mare intensitate, cum este Piata Marasti, spatiul public este departe de a fi exploatat la adevarata capacitate. Spatiul are potential de a fi transformat intr-un spatiu placut, confortabil, interesant, atractiv si echilibrat intre utilizatori, care sa ofere o justa utilizare si sa multumeasca mai multe categorii de oameni, nu numai celor care vand, care cumpara si care se relaxeaza sau care tranziteaza zona. In general, aceasta problema a echilibrului nu exista in Cluj, nu am ajuns inca la nivel de comunitate la a intelege aceasta chestiune”, spune Tiganas.

“Apoi, in Cluj, desi exista o preocupare pentru a imbunatati  spatiul public, aceasta a inceput cu predilectie in zonele centrale si nu se extinde cu o viteza fantastica la periferie. Faptul ca santierele dureaza foarte mult si nu sunt protejate este o chestiune de cultura a construirii. Ar trebui ca aceste sapaturi, reparatii, schimbari de conducte samd. sa se produca mai repede, mai performant, cu lucrari de protectie, in asa fel incat pietonii sa fie cat mai putin afectati”, mai spune acesta.

In viziunea lui Tiganas, santierele de constructii ar trebui sa aiba placi de de identificare, cu termenele de executie ale lucrarilor.

“Aceste lucrari ar trebui sa aiba niste coordonate foarte clare, avand in vedere ca sunt in spatiul public. Cat priveste comertul stradal, s-au concesionat multe locuri de vanzare in spatiile de autobuz pe termen foarte lung, iar Primaria din Cluj spune ca nu poate rezilia contractele. Si aici ar trebui facut ceva”, conchide arhitectul.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *