Editorial

Pădurile, apele şi aerul României au fost “borbelyte” de UDMR. Să avem inundaţii fericite şi în pandemie!

Corupţia ucide.

De fapt corupţia provoacă toate daunele posibile: distruge vieţi, deviază destine… acum, că plouă, constatăm că provoacă şi inundații: Digul rupt recent pe râul Timiș a fost construit de o firmă care a dat șpagă 2,3 milioane de lei și un teren ca să primească bani europeni pentru lucrare.

Credeţi că au dat şpagă să facă altceva decât ce s-a făcut în ultimii 30 de ani, în domeniul amenajărilor funciare, adică un furt de proporţii?

Fireşte, dacă iei dâra banilor, afacerea duce la fostul ministrul al Mediului, Laszlo Borbely, scăpat de două ori de Parlament de urmărire penală.

Câţiva şmecheri vorbtori de limbă maghiară s-au prins la începutul anului 1990 că pot să joace frumos pe cartea apărării drepturilor minorităţilor şi, în numele unor idealuri măreţe, să-şi umple conturile. Liderii UDMR, au reuşit să obţină singura autonomie pe care şi-au dorit-o şi şi-o doresc cu adevărat, cea politico-economică, restul fiind prosteală pentru secuii naivi care tot săraci şi cinstiţi au rămas de 30 de ani. Atonomia hoţiei instituţionalizate este cea care-i interesa pe liderii UDMR. UDMR şi-a tras trei judeţe pe care să le mulgă după bunul plac.

Corupţia ucide.

Dar, ca să ai corupţie, trebuie, pe lângă corupător şi corupt, să ai şi o Justiţie extrem de slabă de vedere, poate chiar complice pe partea politică cu generatorii de corupţie.

Acea justiţie care, până la Borbely Laszlo, nu l-a deranjat pe Verestay Attila care a “borbelyt” pădurile din Covasna şi Hargita. Nu l-a deranjat nici pe Tancsos Barna, un puştan care s-a perindat prin diverse funcţii înalte la Bucureşti – de la şefia Administraţiei Domeniilor Statului, la secretar de stat în ministerul Agriculturii -, fiind permanent acolo unde s-au împărţit terenuri la preţuri mici, subvenţii sau fonduri europene.

Dar, de departe însă, cel mai “tare” şi perpetuu ministru al UDMR este Laszlo Borbely. Încă de când conducea MLPAT, asupra lui Borbely au început să planeze suspiciuni, în special cu privire la modul de alocare a fondurilor pentru programele destinate infrastructurii şi a licitaţiilor legate de blocurile ANL – câştigate surprinzător de firme din judeţul Mureş, fieful ministrului. Timp de opt ani Borbely a avut pe mână bugetul României pentru dezvoltare şi amenajare a teritoriului, între 1996 – 2000 ca secretar de stat la MLPAT, iar între 2004 – 2007 ca ministru delegat la Ministerul Transporturilor, unde s-a ocupat tot de problemele legate de dezvoltare. Pentru ca, în ultimul an al legislaturii: 2008, Coaliţia de guvernare de atunci (cea de mână cu PNL) să-i facă propriul minister al Dezvoltării.

Observăm că acolo unde au fost bani mulţi acolo a fost şi Borbely.

Ca ministru al Mediului, Borbely a stat tot pe o grămadă de bani. Fondurile Romsilva, cele ale Regiei Apele Române, Fondul de Mediu şi gestionarea unei părţi a fonduilor pentru programele naţionale de investiţii în reţele de apă şi canalizare. Cum a gestionat Borbely aceste fonduri începe să se vadă când mai vine câte o viitură.

Suntem la inundaţiile din anul 2020. În 19 iunie, o viitură produsă pe râul Timiş a distrus digul din aval de Lugoj. Care dig a fost construit de o firmă care i-ar fi dat mită fostului director de investiții de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, ca să primească finanțare pentru lucrarea contractată în 2007, după inundațiile din 2005.

Administraţia Naţională Apele Române a încheiat, din 2007 şi până în 2010, contracte de amenajări de ape şi îndiguiri de peste 920 milioane de lei (220 milioane de euro). Cele mai mari investiţii din acea perioadă au fost realizate în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea.

Dar, cum la inundaţiile din 2005 şi 2010 au fost măturate toate lucrările de “îmbunătăţiri” funciare fix unde au lovit apele, să dezvăluie faptele de corupţie, la fel este şi la inundaţiile din 2020.

În 2017, fostul director de investiții de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, a fost deferit Justiției pentru că ar fi primit mită aproape 9 milioane de lei ca să acorde contracte sau finanțări pentru lucrări de îndiguire și regularizare. Acesta ar fi primit mită 2,3 milioane de lei și un teren de 8.800 de metri pătrați, în valoare de 82.000.000 lei (vechi), pe platoul Padiș din localitatea Budureasa, județul Bihor, ca să îl ajute pe Sorin Virgil Henț de la firma Tehnodomus Arad să obțină finanțare de la Guvern pentru lucrarea de pe râul Timiș.

Contractul a fost în valoare de aproape 147 de milioane de lei, adică peste 30 de milioane de euro, iar fondurile au venit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin hotărârea de Guvern 508/2010.

Dosarul fostului director de investiții, Vasile Ofimiaș, este doar o felie din tortul mai mare de la Apele Române și Ministerul Mediului.

Procurorii DNA Oradea au pe rol două dosare care vizeaza lucrările de pe râul Timiș dintre Lugoj și frontiera cu Serbia: Dosarul 35/P/2017 în care era vizat Szepessy Szabolcs, consilier al fostului ministru al Mediului Lazslo Borbely şi Dosarul 108/P/2015 în care a fost vizat Titu Bojin, fost șef la Apele Române și șef al CJ Timiș din partea PSD. Dosarul acestuia a fost clasat însă de DNA în 2017.

După cum v-am zis, Borbely nu a putut fi urmărit penal întrucât, în 2015, Parlamentul a respins de două ori cererea DNA de avizare a urmăririi penale.

Doar consilierul lui Borbely, Szepessy Szabolcs, a putut fi anchetat. În 2016, el a încasat doi ani și jumătate de închisoare pentru complicitate la trafic de influență, însă în alt dosar, 35/P/2011. La fel şi patronul Ioan Ciocan – cel care i-a renovat apartamentul lui Borbely de pe Calea Victoriei în schimbul ajutorului primit pentru acordarea de contracte sau finanțări pentru contracte – a primit doi ani și jumătate de detenție efectivă pentru cumpărare de influență.

Gheorghe Fedorca, ”nepotul” lui Vasile Ofimiaș, prin care s-a primit şi mita cu terenul din Bihor, s-ar fi ocupat şi de renovarea apartamentului lui Borbely. Fedorca este judecat în dosarul lui Ofimiaș de la Tribunalul Satu Mare.

Dar, pe 17 iunie 2020, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Satu Mare a anulat interceptările făcute de SRI în baza unui mandat de siguranță națională în 2011 și folosite de DNA ca probe în dosarul de corupție al fostului director de la Apele Române, Vasile Ofimiaș. Este vorba de primele interceptări în baza unui mandat de siguranță națională, anulate într-un dosar DNA, după publicarea deciziei CCR care a interzis folosirea de către procurori a probelor rezultate ca urmare a MSN-urilor SRI.

Cum v-am mai zis, este simplu să faci afaceri în România: trebuie doar să fii încuscrit cu cine trebuie, să faci parte din coaliţia partidelor aflate la guvernare și să te doară-n bască de lege. În fond legea are atâtea portițe încât tot ceea ce nu este interzis expres se poate face. De aceea cuvântul posibil există aproape în fiecare lege sau normă legală din România – să poată și judecătorii interpreta, să mănânce și gura lor flămândă ceea ce li se dă pentru a se putea profita din orice poziție de fătuca aia oarbă și cu balanță.

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *