In vizor

Legea Zgomotului a fost adoptată. Gălăgia din spațiile închise va fi măsurată de Poliție ″după ureche″. Cum este reglementat zgomotul din spațiile deschise?

Așa-numita ″Lege a Zgomotului″, care aduce câteva amendamente Legii 61/1991 privind ordinea și liniștea publică, a fost votată în Senat cu 80 de voturi ″pentru″, unul ″împotrivă″ și o abținere, Camera Deputaților este for decizional. Prin intermediul acesteia, au fost stabilite limite de zgomot maxim admise în locuințe și în instituții publice și amenzi pentru depășirea acestora. De asemenea, este prevăzută introducerea în sarcina agentului constatator a obligatiei de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui sonometru omologat și verificat metrologic. Dacă măsurarea zgomotului nu se poate realiza din cauze care ţin de caracteristicile mijlocului tehnic, ale procedurii de măsurare sau de natura zgomotului produs, constatarea contravenţiilor se va face pe baza propriilor simţuri ale agentului constatator, adică ″după ureche″.

Potrivit noilor prevederi adoptate de Senat, amenzile vor ajunge până la 1.500 de lei, fiind majorate cu jumătate în cazul repetarii contravențiilor. 

Se impune următoarea observație: În forma propusă pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice se face referire la tulburarea liniștii persoanelor din locuințe și măsurarea nivelului de presiune în interiorul camerei cu ferestrele inchise. NU se regasesc modalitățile de sancționare a următoarelor fapte: zgomotul produs prin utilizarea instalațiilor de sonorizare de mare putere în piețe, parcuri, pe stradă, în autoturismele aflate în trafic sau în parcare etc. În aceste condiții, cetațenii (care merg pe jos) sunt agresați fonic. 

De asemenea, clarificări suplimentare sunt necesare și cu privire la intervalul orar 23-7, interval în care sunt cuprinse cele mai multe evenimente ale căror poluare fonică trebuie reglementată în mod precis. Iar acestea au loc, de obicei, în spațiile deschise. Cum va fi reglementat zgomotul produs în timpul petrecerilor private, prin utilizarea instalațiilor de sonorizare de mare putere ( sute de Watti + subwoofer) în spatii neamenajate în acest scop – curțile deschise) la orice oră și oricât de mult, astfel încât sănătatea și activitățile cotidiene ale vecinilor să fie afectate?

Astfel, drept exemplu, punctul 27 al Articolului 2) a fost abrogat. Ce prevedea acesta? 

″Art. 2 (27) organizarea de petreceri cu caracter privat si utilizarea de aparatura muzicala la intensitate de natura a tulbura linistea locuitorilor, în corturi, alte amenajari sau în spatiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinatia de locuinte sau cu caracter social.″

Ne putem întreba cui servește, de fapt, această updatare a Legii 61/1991? Doar cetățenilor din mediul urban sau și celor din mediul rural? Doar celor care locuiesc în blocuri sau și celor care locuiesc în case? Să înțelegem că desfășurarea zgomotoasă – cu mult peste limita admisă – a unor evenimente precum Untold, nu deranjează pe nimeni? Nu se impune ca aceste situații să fie, de asemenea, reglementate?

În schimb, din prezenta lege, la art. II, aflăm că în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, vor fi aprobate ″normele metodologice privind instruirea ofițerilor și a agenților de poliție în vederea utilizării mijloacelor tehnice de măsurare a nivelului de presiune acustică″. În termen de 36 de luni de la intrarea în vigoare a legii, conform art.III, agenții constatatori vor trebui să fie dotați cu mijloacele tehnice omologate.

Și o ultimă întrebare: din ce bani vor fi implementate aceste schimbări? 

P.S. Articolul 2, punctul 25) se modifică și va avea următorul cuprins:

″25) tulburarea, fără drept, a liniștii persoanelor din locuințe sau din alte imobile cu funcțiuni echivalente locuirii, între orele 7,00-14,00 și 16,00-23,00, de către orice persoană, prin depășirea nivelului de presiune acustică de 35 de dB, măsurat în interiorul locuinței sau al imobilului persoanei vătămate, în camera indicate de aceasta, cu ferestrele închise, ca urmare a producerii de zgomote, larmă, strigăte, țipete ori alte manifestări similare sau a folosirii oricărui aparat, obiect ori instrument muzical;″

Exercițiu de imaginație: unde poate fi încadrat oare plânsul unui copil? La categoria ″țipete″ ori la ″alte manifestări similare″? Ce se întâmplă dacă agentul constatator nu mai poate confirma ″pe baza propriilor simțuri″ (art.5) prezența zgomotului, deoarece, pur și simplu, copilul s-a oprit din plâns? Cine este amendat în acest caz? Probabil, după intrarea în vigoare a legii, copiii vor înceta efectiv să mai plângă!?

Decibelul (db) este o unitate de masura logaritmica a intensitatii zgomotului (logaritmic insemnand ca intre 1 si 2 decibeli e o intensitate de zgomot mai mare decat intre 0 si 1 decibeli, cresterea continuand progresiv). Urechea umana percepe sunete cu o intensitate intre 0 si 120 decibeli. In timp ce nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, nivelurile mai ridicate de atat sunt percepute ca obositoare, stresante, mai ales daca dureaza mai mult timp. De regula, daca durata acestui zgomot e scurta poate fi tolerata ca trecatoare.

– O soaptă are cca 20 decibeli. Dar câți decibeli pot fi înregistrați în cazul zgomotului produs de pantofii cu toc ai unei doamne care se preumblă prin apartament? Anunțăm agentul constatator sau ne abținem? 

Articolul 2 pct 26) stipulează că lucrările de reparații, construcție, amenajare, renovare reprezintă factori perturbatori ai liniștii publice, dar pot fi realizate dacă intră sub incidența excepției, a ″lucrărilor care au caracter urgent″. Cum se va lipsi românul muncitor de bormașină? Nimeni nu poate ști. 

 

sursa foto: stiri.acasa.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *