Din oras

Lauda de sine nu miroase a bine. Primaria se bate cu pumnul in piept ca face colectare selectiva a deseurilor

In data de 4 iulie 2016 Ziar de Cluj a publicat un reportaj cu privire la colectarea selectiva a gunoiului. In urma articolului, am trimis o solicitare catre Primaria Cluj-Napoca pentru a vedea cum se face colectarea de catre firmele de salubritate care colaboreaza cu aceasta si cand vom avea un oras in care se colecteaza 100% selectiv.

Raspunsul a fost mai halucinant decat mirosul „imbietor” provenit din majoritatea punctelor gospodaresti din oras. Cel mai probabil responsabilii pe partea aceasta nici macar nu au citit articolul scris acum doua saptamani, chiar daca solicitarea avea si linkul aferent atasat, din motiv ce situatia prezentata de Primarie e in neconcordanta grava cu realitatea din teren.

Ca de obicei, cand primesti raspuns la o intrebare, rasar alte 3 in loc, motiv pentru care anuntam de pe acum ca nu ne vom opri aici, iar in cazul de fata vom trimite in continuare solicitari catre Primarie, S.C. Rosal Grup S.A., Brantner Veres S.A si EcoRom Ambalaje, acestia fiind raspunzatorii directi pentru colectarea selectiva si gunoaiele Clujului. Dar sa le luam pe rand, sa ne lamurim.

Proiectul de constientizare a populatiei cu privire la colectarea selectiva

Stim ca, in 2010, Primaria a inceput timid sa demareze proiecte prin care sa incurajeze cetatenii sa colecteze selectiv. Cum s-a facut asta? Au pus din loc in loc recipiente pentru colectarea selectiva si cam atat. Cu toate astea, din raspunsul Primariei constatam ca, in fapt, s-au facut mult mai multe. Sau cel putin asa  declara Primaria:

„Serviciul de salubritate menajera este concesionat catre firmele S.C. Rosal Grup. S.A si Bratner Veres S.A, iar acestia au inclus in tarif si valoarea campaniilor de constientizare a populatiei privind colectarea selectiva. Aceste campanii  de constientizare se fac din anul 2010. Primaria Cluj-Napoca organizeaza periodic actiuni de colectare selectiva cu implicarea asociatiilor de proprietari, a scolilor si gradinitelor prin concursuri intre scoli si colectarea lunara a DEEE-urilor de la Asociatiile de Proprietari. In plus, Directia Ecologie Urabana si Spatii Verzi organizeaza periodic sedinte cu presedintii de asociatii pe tema colectarii selective.”

Pentru a ne lamuri si a vedea in ce constau aceste campanii initiate de firmele de salubritate si Primaria Cluj-Napoca, l-am contactat pe unul din administratorii vechi ai Clujului, Gheorghe Teaha. Desigur ca nu speram sa ne povesteasca ce frumos se intalnesc cei de la Spatii Verzi cu presedintii de bloc si nici cum vine periodic Primaria sa le povesteasca oamenilor despre cat e de important sa colectam selectiv, insa raspunsul administratorului a fost mult mai pesimist decat ne asteptam.

„Sunt administrator la 8 Asociatii. Am inceput in 1997. Am tot atentionat Primaria cu privire la campaniile de constientizare a colectarii selective a deseurilor. Sunt un ecologist si zoolog de meserie. Anul acesta nu a fost nimeni aici. Au fost doar niste tembeli, scuzati-mi expresia, care la o intalnire cu viitorii deputati s-au plans ca deranjeaza aceste clopote, aceste containere de colectare selectiva. Eu le-am spus atunci ca nu e normal. Nu mai am nicaieri clopote. Am avut pe Mehedinti dar in rest nu am mai vazut. Pe Mehedinti, cand a fost sedinta de campanie cu candidatii la Parlamentare, s-au strans oamenii si au spus ca nu au loc de clopote asa ca le-au luat si pe acestea. Asta a fost la alegerile Parlamentare cand a fost si Tise. Primaria tot ce a facut a fost sa ne puna containerele astea care sunt ale Rosalului si atat. Altceva nu au facut. La Asociatiile unde eu le gospodaresc, eu nu mai am clopote pentru colectare selectiva. Am in Manastur, Zorilor si pe Dorobantilor. De cand sunt eu administrator, Primaria nu a venit sa discute cu oamenii. Ce, Primaria are timp de asa ceva? Stiti dumneavoastra cum e? Vorba multa, saracia omului. Eu nu am vazut niciodata sa vina cineva de la Spatii Verzi sau de oriunde, sa vorbeasca cu locatarii sau cu Presedintii. Acuma nu vin nici macar sa duca galetile de iarba pe care am strans-o, chiar daca e treaba lor, e vorba de legea care se refera la lucrurile astea si asta intra in sarcina Primariei. Asa ca, stau cu niste gramezi de iarba si gard, tot felul de resturi care au rezultat din igienizarea pe care am facut-o si nu vine nimeni sa le ridice. Am vorbit cu cei de la Spatii Verzi, a venit aici un domn caruia i-am spus care e situatia, s-a uitat si a zis sa fac hartie, numai hartii le trebuie. Trec masinile de gunoaie pe langa ele, le vad ca sunt adunate gramezi dar nu vor sa le ridice. Eu nu am auzit in Clujul acesta sa fie campanii de responsabilizare a colectarii selective. Pe mine nu m-a chemat nimeni, nu am fost informat cu referire la vreo intalnire de genul acesta. Eu am acuma 19 ani de cand sunt in meseria asta, imi place ce fac dar ne luptam cu morile de vant, mai ales pe chestii de ecologie si de curatenie. Asta e.” a incheiat resemnat administratorul Teaha Gheorghe.

Pentru clarificare, clopotele despre care vorbeste administratorul sunt acele recipiente pe cale de disparitie, care ar fi trebuit sa insemne colectarea selectiva a gunoaielor in Cluj.

clopote gunoi

Se pare ca asociatiile de proprietari din Cluj nu au beneficiat de foarte multa atentie din partea Primariei sau a firmelor de salubritate atunci cand a venit vorba de colectarea selectiva. Chiar si Vassy Attila, gestionarul firmei Diren Exim despre care Ziar de Cluj a scris in 4 iulie, a mentionat faptul ca la nivelul Asociatiilor de Proprietari mentalitatea colectarii selective nu exista:

„Cu Asociatii de Proprietari avem prea putine colaborari pentru ca nu e nimeni dispus la asa ceva. Un singur bloc am in Grigorescu, un bloc mare unde am facut si pubele special pentru ei. In rest nu prea se cere.”

Tot Primaria s-a laudat ca lunar se colecteaza deseurile DEE de la Asociatiile de Proprietari. Pe calea aceasta adresam prima intrebare catre Primaria Cluj-Napoca: cate recipiente de colectare selectiva sunt in momentul de fata in Cluj si care este raportul deseurilor menajere cu cel DEE colectat lunar? In plus, suntem curiosi sa stim ce se intampla cu deseurile reciclabile colectate. Unde ajung ele? Mai mult, vrem o dovada documentata cu privire la numarul de campanii derulate de primarie la Asociatiile de Proprietari. Care Asociatii de proprietari au beneficiat de campanii de informare anul acesta si cati Presedinti de bloc au avut parte de intalniri constructive cu cei de la Spatii Verzi?

Referitor la gradinite si scoli, singura campanie cu impact initiata de Primarie si Rosal a fost in 2011, prin campania „Fii verde pentru mediu – colecteaza selectiv”. In anul scolar 2011-2012, mai multe scoli din Cluj au beneficiat de instruire de specialitate in ceea ce priveste colectarea selectiva. La vremea aceea, reprezentantii Rosal au facut prezentari interactive in scoli din Manastur, Grigorescu, Gruia, Zorilor si o parte din Centru. In rest, ce a ramas si e de traditie, sunt concursurile periodice unde copiii sunt incurajati sa stranga pet-uri si hartie. Cu toate acestea, observam ca implicarea slaba in aceste campanii au rolul de a-i obisnuii pe copii sa stranga selectiv, fara sa fie informati despre mportanta actiunilor lor si mai ales, fara sa stie ce se intampla cu deseurile colectate. In cazul acesta revenim si insistam pe intrebarea: Ce se intampla cu deseurile reciclabile? Ajung la un loc cu gunoaiele menajere sau sunt reciclate? Si daca sunt reciclate, unde si cine face aceasta reciclare?

Scor rusinos la reciclare: 18% deseuri reciclate in Cluj

Hotararea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor, reciclarea si valorificarea deseurilor de ambalaje prevede procentele pe care Romania trebuie sa le atinga in legatura cu reciclarea deseurilor, in ruma tratatului de aderare la Uniunea Europeana. Potrivit legii, pana in 2013, Romania trebuia sa ajunga la urmatoarele procente de reciclare: hartie si carton: 60%, plastic: 22.5%, Sticla: 60%, metale: 50% si lemn: 15%. Asta inseamna o medie de 41,5% cantitate de deseuri reciclate in fiecare oras, municipiu, comuna, sat, catun. Cu toate acestea, in raspunsul Primariei avem parte de un scor rusinos:

„In prezent am atins un grad de reciclare de 18%.”

Cu toata rusinea din lume, in 2015 a fost publicat un raport privind gradul de reciclare a deseurilor in Uniunea Europeana. Chiar daca nici ei nu stau foarte bine, studiile au relevat faptul ca anul trecut in UE s-au reciclat 36% din deseuri, timp in care in Romania procentul a fost de doar 3%. Per total, Clujul parca arata foarte bine la cei 18% ai lui. Cu toate astea, sunt orase in Romania unde gradul de reciclare a ajunj la peste 60%. Printre ele se numara orasul Zalau, unde toti locuitorii, fara exceptie, beneficiaza de containere pentru colectarea selectiva. Mai mult, in anul 2015, in Zalau locuitorii au colectat corect deseurile in proportie de 70%. Un alt oras fruntas e Sfantu Gheorghe unde cetatenii nu doar ca au recipiente de colectare in proportie de 100% dar 1.900 de gospodarii beneficiaza de un sistem de separare a deseurilor prin saci colorati. Acei locuitori, norocosi si moderni, primesc periodic saci colorati pe care sa ii foloseasca pentru colectarea selectiva.

EcoRom Ambalaje bate clopotele in municipiu

In judetul Cluj sunt zeci de firme care se ocupa cu colectarea selectiva. Cu toate astea, Primaria a preferat sa colaboreze cu o firma din Bucuresti. EcoRom Ambalaje e recunoscuta pentru faptul ca organizeaza periodic concursul „Orasul Reciclarii”, concurs la care Clujul a participat de 3 ori. Anul acesta nu stim sa fi participat, probabil si pentru ca majoritatea clopotelor de colectare selectiva au disparut. Despre firma in sine, numai de bine. In 2015 a fost amendata de AFM cu 12 milioane de Euro pentru ca nu a atins tintele de colectare a deseurilor. In plus, tot in 2015, firma EcoRom Ambalaje a intrat in scandalul „deseurilor reciclabile”. La vremea aceea s-au facut perchezitii la 59 de locatii reprezentand firme de reciclare a deseurilor de ambalaje. Printre judetele vizate a fost si Clujul. Perchezitiile au avut loc intr-un dosar de cercetare pentru evaziune fiscala, fals in inscrisuri sub semnatura privata si fals in declaratii.

„Din actele de urmarire penala efectuate a rezultat ca, in perioada 2012-2014, reprezentantii operatorilor licentiati in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de indeplinit de operatorii economici care au introdus pe piata nationala bunuri ambalate si ambalaje de desfacere (generatorii de deseuri de ambalaje) si reprezentantii unor societati cu care acesti operatori licentiati au incheiat contracte de prestari servicii, au evidentiat in actele contabile si in alte documente legale, operatiuni fictive care au denaturat realitatea indeplinirii acestor obligatii” – a precizat la vremea aceea PICCJ

Pe scurt, firma a introdus numere fictive ca sa ii iasa socoteala cu tintele de colectare a deseurilor. Pentru a vedea pana la urma unde si cine bate „clopotele” la Cluj, am sunat la EcoRom Ambalaje sa ii intrebam cate recipiente au trimis in Cluj pentru colectarea selectiva. Raspunsul a fost si mai halucinant decat cel al Primariei Cluj-Napoca, semn ca probabil cele doua fac concurs in declaratii care mai de care mai habarniste:

„Noi nu stim cate clopote avem pentru ca noi le-am trimis la Primarie in comodat. Sunati la Primaria de care apartineti, noi nu avem aceasta informatie”.

Scurt pe doi, ai firma, colaborezi cu primaria, ii prestezi servicii dar nu stii in ce cuantum si nici nu te intereseaza. In cazul acesta, vom intreba noi Primaria in temeiul legii 445 cate clopote au trimis in Cluj cei de la EcoRom Ambalaje si cate sunt efectiv acum in Cluj. Daca e nevoie le si numaram la pas, numai sa stim o treaba. Asta pentru ca la o analiza mai atenta, se pare ca acele clopote mai mult nu sunt decat sunt. Reamintim cazul administratorului Teaha care din 8 asociatii de proprietari a avut un singur clopot, si si acela a disparut subit la vizita domnului Tise in teritoriu. Pe calea aceasta, intrebam frumos Primaria ce s-a intamplat cu clopotul de pe strada Mehedinti cu Negoiu? Unde a disparut si de ce a fost luat? Nu era vorba sa facem colectare selectiva? Nu de alta dar se pare ca din raspunsul oferit in urma solicitarii facute de Ziar de Cluj, Primaria se lauda ca majoritatea punctelor gospodaresti au clopote. Culmea, noi am dat un singur telefon dar clopotele inca n-au sunat:

„Pe langa containere, la cele mai multe puncte gospodaresti se gasesc si clopote pentru colectarea selctiva a deseurilor menajere.Primaria Cluj-Napoca impreuna cu S.C. Rosal Grup. S.A  a desfasurat un proiect pilot prin care, in locul punctului gospodaresc,  a amplasat o platforma subterana de colectare selectiva a deseurilor manajere. Pe viitor  toate punctele gospodarești o sa fie inlocuite cu platforme subterane de colectarea selectiva a deseurilor menajere. O parte din Asociatiile de Proprietari colectează selectiv si in prezent” – reiese din raspunsul Primariei

Pe aceasta cale, reiteram cateva intrebari foarte importante. Cand vor fi toate punctele gospodaresti inlocuite cu platforme subterane si mai ales, daca tot se lauda ca o parte din asociatiile de Proprietari colecteaza selectiv in prezent, vrem sa stim cate sunt din numarul total de asociatii, cand s-au facut?

Cum colectam, in cate masini, ce fel de masini, nu stim si nu vom sti

Ultimul raspuns al Primariei e cel mai halucinant. Cu riscul de a ne repeta dar suntem in stare de soc. La intrebarea „Cand vor fi obligate firmele de salubrizare sa adune deseurile cu masini dedicate pentru fiecare deseu colectat selectiv?”, o intrebare cat se poate de normala si de usor de inteles, Primaria a raspuns:

„Firmele de salubritate ridica deseurile pe doua fractii: umeda si uscata si separat deseurile de ambalaje colectate in clopote. Servicile se vor imbunatati simtitor in urma licitatiei care va tine cont de toate modificarile legislative si unde colectarea selectiva va fi prioritara.”

De aici noi intelegem ca deseurile umede sunt ridicate de o masina, cele uscate de o alta masina si cele din clopote de o alta masina. Problema e ca nu intelegem cum le diferentiaza firmele de salubritate pentru ca toate masinile sunt la fel. Au un cod de culori, o lista a masinilor care merg pentru deseurile uscate si o lista care merge pentru deseurile umede sau aceeasi masina care a ridicat ieri deseurile umede vine a doua zi dupa restul deseurilor? Iar deseurile uscate si cele umede cum sunt impartite? Ca noi nu am vazut decat clopote si tomberoane care sunt la comun. Primaria nu a inteles ca probabil ne referim la masini speciale strict doar pentru hartie, masini speciale strict doar pentru plastic si masini speciale strict doar pentru sticla sau menajer. Pe calea aceasta vom intreba Primaria in ce fel si cum sunt impartite masinile? Aceeasi intrebare o adresam si celor doua firme care se ocupa de zeci de ani cu salubritatea in Cluj.

Mai mult, avem o nelamurire referitoare la licitatia de care vorbeste Primaria. Desi in urma cu o saptamana s-a anuntat castigatorul licitatiei pentru salubritate in Cluj, firma Rosal fiind marele „perdant” al acesteaia, in raspunsul primit ulterior actestui anunt de castig al licitatiei, ni se spune, cu seninatate, ca va avea loc o licitatie pentru deseurile Clujului, care licitatie va rezolva si problema colectarii selective. Fie functionarul primariei habar nu avea ca a avut loc licitatia si ca s-a desemnat un castigator, fie, mai informat decat Primarul Emil Boc, stie ca va avea loc o alta licitatie. Il rugam pe domnul Primar sa ia legatura cu respectivul functionar si sa se puna de acord cu aceasta cu privire la ce si cum se comunica din primarie. Multumim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *