Eveniment

Infringement în cazul României din cauza poluării și 4 luni de amânare pentru Cluj: „Primăriile să înţeleagă rolul pe care îl au în lupta cu poluarea aerului din oraşe şi să nu ducă România în faţa Curţii Europene de Justiţie”

Nivelul ridicat de dioxid de azot și calitatea redusă a aerului din cauza poluării în cazul municipiului Cluj-Napoca, dar și a altor patru orașe din țară, precum Timișoara, Brașov, Iași și București au adus România în situația de infringement. Comisia Europeană a inițiat procedura de punere în întârziere pentru o perioadă de 4 luni în cazul acestor orașe, ceea ce echivalează cu deschiderea procedurii de infringement: dacă în acest răstimp România nu va reuși să adopte măsuri de urgență, atunci vor fi aplicate penalități. 

Contrar studiilor efectuate la nivel național, care nu relevă o depășire a limitei în cazul multiplilor parametri privind calitatea aerului, cercetările internaționale scot în evidență poluarea masivă din câteva orașe din țară, printre care figurează și Cluj-Napoca. 

Întrucât scrisoarea Comisiei Europene de punere în întârziere, ceea ce formal semnifică deschiderea procedurii de infringement, a fost trimisă încă din luna mai 2020, când România se afla sub stare de urgență, patru dintre cele cinci oraşe vizate de procedura de infringement pentru depăşirile constante ale valorilor de dioxid de azot (NO2) au transmis Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) măsurile pe care le au în vedere pentru a se încadra în valorile admise.

Apărarea României în acest caz se va face exclusiv pe baza soluţiilor fiecărui oraş în parte, semnalează ministerul Mediului.

Ministrul Costel Alexe a convocat o serie de videoconferinţe cu toate cele cinci oraşe ale României aflate în prezent sub procedură de infringement pentru depăşirile constante la NO2, printre care și Cluj-Napoca. 

CITEȘTE ȘIStrategia Clujului Verde: 100 hectare de spații verzi. Este un proiect realizabil?

Primele întâlniri au avut loc miercuri cu primăriile municipiilor Cluj-Napoca și Timişoara. 

În acest sens, ministrul Costel Alexe speră ca aceste orașe să adopte individual măsurile necesare pentru ridicarea procedurii de infringement prin adoptarea unor planuri de acțiuni privind calitatea aerului în regim de urgență:

„După cele două întâlniri, am convingerea că măsurile pe care le iau oraşele din România sunt capabile să închidă procedura de infringement. 

Este important ca toate primăriile să înţeleagă rolul pe care îl au în lupta cu poluarea aerului din oraşe şi să nu ducă România în faţa Curţii Europene de Justiţie”, a spus ministrul Mediului, la încheierea celor două runde de discuţii.

Tocmai în acest context, municipiul Cluj-Napoca, prin intermediul edilului Emil Boc, anunță strategia de dezvoltare a Clujului pentru următorii zece ani: Clujul Verde, prin plantarea de zeci de hectare de arbori și dotarea cu un transport nepoluant până în 2026. 

Din păcate, perioada în care municipiul Cluj-Napoca este păsuit de Comisia Europenaă în privința depășirilor de dioxid de azot și, implicit, a poluării, este prea puțin încurajatoare în acest sens. 

Comisia Europeană a decis, în 14 mai, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de executivul comunitar.

Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, iar dacă autorităţile române nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, forul european poate decide să trimită un aviz motivat.

„Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele directivei nr. 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului.

În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Cluj-Napoca, Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează executivul comunitar.
De asemenea, CE caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de NO2 în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”
, arată sursa citată.

În 30 aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a publicat hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea directivei nr. 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru particule în suspensie (PM10), la Bucureşti, în perioada 2007-2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării. 

Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă, conform unui studio publicat de New York Times în decembrie anul trecut.

În țară, orașe ca București (1.272 µg/m3), Constanța (1.575 µg/m3), Iași (1.146 µg/m3), Brașov (1134 µg/m3), sunt la rândul lor poluate, însă nu la nivelul extrem al Clujului. De exemplu, Timișoara a atins un nivel al concentrațiilor de doar 118 µg/m3, potrivit New York Times.

CITEȘTE ȘI: Aerul Otrăvit, o realitate ascunsă de administrația clujeană: de ce refuză Primăria aplicațiile alternative de monitorizare a calității aerului?

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *