Ministerul Justiției trebuie să plătească în perioada 2020-2024 aproximativ 390 de milioane de euro pentru drepturi salariale ale magistraților care și-au recuperat în instanță sporuri, de exemplu, în timp ce în ultimii patru ani s-au plătit în acest sens aproximativ 200 de milioane de euro, a declarat ministrul desemnat al Justiției, Cătălin Predoiu, marți, la audierile din comisia parlamentară.
Predoiu a vorbit despre „perfecta dezordine în sistemul salarial din justiție”, spunând că guvernele au pierdut treptat din mână politica salarială în domeniul justiției. El a afirmat că legi necorelate și prost scrise în domeniul salarial au deschis calea acțiunilor în instanță pentru recuperarea unor sporuri, dobânzi sau penalizări, iar hotărârile instanțelor în acest sens „s-au rulat precum un bulgăre de zăpadă care a devenit uriaș, în ciuda intervențiilor legislative de eșalonare”.
Potrivit lui Predoiu, pentru plata acestor drepturi obținute în instanță s-au alocat următoarele sume:
- în 2015 – aproximativ 11 milioane de euro
- în 2016 – 18,3 milioane de euro
- 2017 – 63 de milioane de euro
- 2018 – 38 de milioane de euro
- în 2019 – 65 de milioane de euro.
„Sunt bani datorați și plătiți de Guvern rezultați din legi necorelate”, a afirmat Predoiu.
El a precizat că, pe baza datelor pe care le are Ministerul Justiției de la instituțiile pentru care este ordonator principal de credite, se estimează că pentru perioada 2020-2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
O altă cheltuială semnificativă în domeniul Justiției este cea pentru diurne, transport și chirii. În 2019, Ministerul Justiției, Ministerul Public și instanța supremă au alocat și au cheltuit împreună 45 de milioane de euro pentru aceste drepturi ale magistraților, a afirmat Predoiu, precizând că în această sumă nu sunt incluse și cheltuielile Consiliului Superior al Magistraturii.
Au primit spor de DNA inclusiv magistrați anchetați de DNA
Inclusiv magistrați anchetați pentru corupție, dar ale căror dosare au fost clasate în final, precum judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, au câștigat recent noi restanțe salariale, precum sporul de DNA.
În 2014, judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost trimisă în judecată de DNA Oradea, alături de alţi 3 judecători, pentru că ar fi încercat să ajute un inculpat condamnat pentru tentativă de viol. Judecătoarea Roman a fost acuzată de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului.
Potrivit DNA, judecătoarea ar fi primit bani, păstrăvi și whisky și ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca să intervină pe lângă colegii ei, astfel încât inculpatul să nu execute pedeapsa de 2 ani şi 8 luni de închisoare. În 2015 însă, dosarul a fost restituit la parchet, iar ancheta a fost ulterior clasată.