Deputații Nicolae Roman (Buzău) și Francisc Tobă (Brașov), aleși pe listele AUR la alegerile parlamentare din 2020, au în comun atât apartenența la noul partid controversat, cât și episodul Revoluției din 1989. Cele două slugi ale Clanului Ceauşescu au acţionat cu arma în mână împotriva revoluţionarilor în Decembrie 1989 la Sibiu şi Timişoara.
AUR PĂTAT CU SÂNGE!
Roman și Tobă au deschis listele Alianței pentru Unirea Românilor pentru Camera Deputaților în județele Buzău, respectiv Brașov, și reprezintă două personaje controversate din trecutul politic al României.
Francisc Tobă (n. 23 iunie 1953) a absolvit Academia Militară Tehnică din București, unde a devenit ”specialist în armament și rachete”, și a fost președintele FSN Sibiu și deputat FDSN în 1992. În perioada 1992-1996, Tobă a fost deputat în PDSR condus de Ion Iliescu și a lucrat la înființarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
Epochtimes-romania.ro notează că numele lui Tobă apare în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în 1989, speță cu peste 700 de victime (morți, răniți și lipsiți de libertate), care a fost clasată în 2010.
Ziarul de Iași a scris, în 15 septembre 1999, că Francisc Tobă (lt.col. (r)) era acuzat și trimis în judecată pentru reprimarea manifestanților sibieni precum și de uciderea sau rănirea unor ofițeri ai Ministerului de Interne și ai Securității. Tobă urma să fie judecat pentru tentativă la omor deosebit de grav și complicitate la tratamente neomenoase.
Procurorii militari stabiliseră că în externarea cu forța și transportarea anumitor răniți la evenimentele din 1989, din Sibiu, de la Spitalul Județean la unitatea militară, unde aceștia au fost bătuți, a fost implicat și Francisc Tobă.
Dosarul a fost întors de judecători la Parchetul Militar, pentru vicii de procedură, iar în 2010 a fost clasat de procurori. Francisc Tobă a fost consilierul lui Adrian Năstase și a candidat pentru Parlamentul României și din partea PSD. În 2019, Tobă făcea parte din conducerea Partidului Neamul Românesc al fostului parlamentar PSD, Ninel Peia.
În clipurile de promovare rostogolite în campania electorală din 2020, Francisc Tobă vorbește, cu neruşinarea celui care nu şi-a plătit datoria faţă de societate pentru crimele din Decembrie 1989, despre ”umilința pe care o suportă militarii pensionari din partea factorului politic”. Tobă susține că militarii în rezervă au fost ”aruncați la coșul de gunoi” după 1989, ”trimiși în Cișmigiu și să se ocupe de nepoți”, cu pensii ”blamate tot timpul”: ”Oștenii au solde de activi sau de militari în rezervă. Nu mai promovați confuzia asta, politicieni de duzină!”.
Și numele generalului Nicolae Roman (n. 18 aprilie 1956), un alt militar de carieră controversat, este legat de episodul încercărilor sângeroase de înăbușire a Revoluției din 1989, doar că de data aceasta în Timișoara.
Centrul Național de Documentare, Cercetare și Informare despre Revoluția din 1989 Timișoara (care activează în cadrul Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara) a publicat lista unităților militare ale Ministerului Apărării care au participat la represiunea din Timișoara.
În această listă apare și numele lui Nicolae Roman (căpitan la acea vreme) din cadrul UM 01185 Regimentul Mecanizat. Conform CNDCI, acest regiment a acționat chiar la începutul manifestațiilor, în noaptea de 16/17 decembrie:
În 17 decembrie, Roman a condus unitatea prin oraş, pentru o demonstraţie cu drapelul şi cu o fanfară în frunte.
„Regimentul a acţionat în noaptea de 16/17 decembrie cu circa 160 de militari în zona Parcul Central Piaţa Libertăţii-Piaţa-700 Circumvalaţiuni-Piaţa Dacia, Torontal, iar în 17 decembrie cu 220 de militari dizlocaţi astfel: 100 la Poşta Mare-Hotel „Continental, 80 la Podul Decebal-Piaţa Traian, 40 în Piaţa Libertăţii-Operă-Catedrală. În data de 18 decembrie unitatea desfăşoară în Timişoara aproximativ 200 de soldati, 7 TAB-uri, 4 autocamioane şi o autospecială”, se arată în document.
„În 16 decembrie (n. red. – 1989), mă aflam la dispoziţe. Eu nu mai eram la U.M.1185. Predasem comanda batalionului şi trebuia să fiu numit comandant de regiment la Lugoj. Am fost rugat să fac continuitatea conducerii pe 17 decembrie. Dimineaţa, m-am prezentat la unitate. Mi-au pus şi studenţi, elevi. M-au informat ce s-a întâmplat în oraş, iar apoi mi s-a dat ordin să ies în stradă. Misiunea era să defilăm cu drapele de luptă, prin oraş, cu fanfară. Eu eram acolo. Unitatea respectivă nu avea muniţie asupra ei. Odinul ministrului Apărării Naţionale a fost să dovedească că Armata stăpâneşte situaţia. Apoi, m-am retras în centru. Am ieşit de-abia în 20 decembrie”, a declarat Nicolae Roman pentru „Adevărul”.
Între 17 şi 20 decembrie, la Timişoara au murit 126 de persoane. „Acest căpitan apare în evidenţe ca şi cum ar fi acţionat în acele zile în mai multe locuri din Timişoara, unde au căzut persoane împuşcate. Foarte puţini membri ai Armatei au fost inculpaţi după 1989, pentru că Armata a fost protejată de noul regim. Cert este că a dat grosul trupelor de represiune, însă nu s-a făcut niciodată legătură între victimă şi persoana care l-a împuşcat. Nu s-a vrut. Dar noi nu ştim ce a făcut Nicolae Roman, nu avem o legătură de cauzalitate între acţiunile sale şi faptul că acei oameni au căzut. Legat de faptul că este revoluţionar, ei şi-au făcut dosarele în bloc. mai ales pentru ce zic ei că s-a întâmplat după 22 decembrie. Dar nu au prins niciun terorist, s-au împuşcat între ei. Dar Iliescu a încercat să-i ţină de partea lui”, a precizat pentru „Adevărul” Lucian Vasile Szabo, vicepreşedintele Memorialului Revoluţiei.
Roman a fost distins cu mai multe decorații, printre care și „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, și Medalia aniversară „10 ani de la Revoluţia Română Anticomunistă din Decembrie 1989”.
Roman a absolvit Academia Militară din Bucureşti (Facultatea de Arme Întrunite, Tancuri şi Auto) și ulterior a fost numit comandant al
Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea” de la Timişoara, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1991.
În primii ani după Revoluție (1991-1997), Roman a fost încadrat la Cabinetul ministrului Apărării Naţionale, în timpul mandatelor lui Victor Atanasie Stănculescu, Niculae Spiroiu, Gheorghe Tinca și Victor Babiuc.
Conform CV-ului său, în 2001, Roman a înființat și comandat prima brigadă logistică din Armata Română – Brigada Logistică Ploiești. Ulterior, în perioada 2007-2008, a deţinut funcţia de şef Instrucţie şi Doctrină (şi Inspector General al Forţelor Terestre) în Statul Major al Forţelor Terestre. Ulterior a devenit șef al Direcţiei Structurişi Planificarea Înzestrării din cadrul
Statului Major General, iar din 2010 a devenit profesor universitar.
Conform aceluiași document, din ianuarie până în iunie 2011, Roman a deţinut funcţia de şef al Direcţiei instrucţie şi doctrină din cadrul Statului Major General, iar începând cu 20 iunie 2011, a trecut în retragere cu gradul de general-maior.
În 2012, Nicolae Roman a candidat la Primăria București din partea partidului PRODEMO și se prezenta într-o emisiune de la Giga TV ca fiind un om care vine ”dintr-o meserie foarte exactă care se cheamă Armata”. Roman spunea în 2012 că democrația ”abia se înfiripă în România, fiind abia la început”. Roman a mai declarat că ”a avut onoarea” să fie la Timișoara în 1989.
Nicolae Roman s-a alăturat AUR imediat după ce a fost înfiinţat de către George Simion, în 2019.
„Acest partid tânăr, pe care l-am urmărit ca mişcare civilă, să zicem, având în vedere că au început cu marşurile pentru unirea cu Basarabia. În momentul în care au devenit partid, mi-a plăcut proiectul: România trebuie restartată cu toate generaţiile. Noi avem acum război româno-român, care este foarte dur! AUR rămâne cu grupul său de votanţi, dar să ştiţi că cei din judeţe nu mai fac faţă la înscrieri. Noi nu avem un popor de proşti! Oştirea română şi Biserica Ortodoxă sunt atacate constant în ultimii 30 de ani. Aceste două instituţii vitale ale statului sunt cele care garantează continuitatea acestui popor. Prima mea intervenţie în Parlament va fi aceea de a cere reintroducerea senatorului de drept pentru Biserica Ortodoxă şi pentru Armată. Cele două instituţii aveau senatori în perioada interbelică. Va fi distracţie foarte multă în următorii patru ani”, a completat Nicolae Roman.