Biroul mass-media din Primăria Cluj-Napoca are, de ani de zile, un mod defectuos de relaționare cu presa. La solicitările de informații în baza Legii nr. 544/2001, trimise de către Ziar de Cluj, reprezentanții Primăriei răspund tardiv, incomplet sau doar de formă, informațiile transmise fiind, de cele mai multe ori, doar frecție la picior de lemn, mentă frecată în dispreț față de corecta informare a publicului nostru cititor, limbă de lemn prelucrată prin așchiere pentru îndepărtarea completă a sensului.
Biroul mass-media din cadrul Primăriei și-a șlefuit în timp talentul învârtirii vorbelor pe lângă întrebări, în așa fel încât răspunsurile trimise presei să fie, în același timp, atât pe lângă subiect, dar să pară, cât de cât, pe subiect. De multe ori, prin aceste răspunsuri, Primăria ne ia de proști – cu toate că nu suntem – și ne oferă informații gângave, total lipsite de conținut, sau unele care ascund adevărul.
Concluzionând, angajații Primăriei comunică, în general, cu presa, în trei moduri:
1. Printr-o limbă de lemn ce eludează adevărul (sau, altfel spus, prin „avioane”)
2. Prostindu-ne pe față, adică informându-ne că totul e în regulă și legal, după ce lucrurile primesc, în urma sesizării noastre, o spoială de legalitate
3. Deloc (adică, nu primim un răspuns în termenul legal de 30 de zile sau îl primim prea târziu, când nu mai poate fi folosit pentru că situația semnalată nu mai există)
Din prima categorie, adică limbă de lemn ce eludează adevărul, face parte și „Raportul de evaluare a implementării Legii nr. 544/2001 în anul 2016”, raport de evaluare internă elaborat de către Iulia Maria Perșa, șef-birou mass-media.
„În urma aplicării procedurilor de acces la informații de interes public”, șefa biroului mass-media apreciază că activitatea specifică a instituției, adică a Primăriei Cluj-Napoca, a fost „bună”. Pe Iulia Maria Perșa nu a lăsat-o conștiința nici să aprecieze activitatea execrabilă a biroului pe care îl conduce drept „foarte bună”, dar, din motive lesne de înțeles, nu s-a putut autoevalua nici ca având o activitate „nesatisfăcătoare”. În acest ultim caz, ar fi spus adevărul curat, ceea ce nu se obișnuiește în general în instituțiile publice.
În cadrul raportului de evaluare internă, șefa Biroului mass-media apreciază ca „suficiente” resursele umane disponibile pentru activitatea de furnizare a informațiilor de interes public. Iulia Perșa apreciază, de asemenea, resursele materiale disponibile drept „suficiente”. Cum apreciază „colaborarea cu direcțiile de specialitate din cadrul instituției, în furnizarea accesului la informații de interes public”? „Bună”!
Se ridică întrebarea, în acest caz, de ce răspunsurile remise de către Biroul mass-media par a fi scrise pe genunchi, în doi peri, sau de ce acestea întârzie uneori mult peste termenul legal de 30 de zile? Din moment ce resursele umane și materiale sunt suficiente, înseamnă că Primăria are cu ce, dar nu vrea? Și, dacă nu vrea, ce are mereu de ascuns?
Conform raportului de evaluare internă, în anul 2016, Biroul mass-media a fost „asaltat” de 902 solicitări de informații de interes public. În anul 2016 au fost 253 zile lucrătoare. Așadar, angajații acestui birou au avut de rezolvat 3.5 solicitări/zi. La un număr de 8 angajați, fiecare a trebuit să se ocupe de o solicitare la două zile. Cu toate acestea, răspunsurile au întârziat mult peste termenul legal sau au fost inutilizabile datorită lipsei de conținut a cuvintelor înșirate doar să sune a răspuns oficial.
Probabil că în sfera răspunsurilor oferite doar de formă, fără fond, sunt incluse cele 752 de solicitări pe care șefa Biroului mass-media le consideră a fi fost soluționate „favorabil”. 117 au fost redirecționate către alte instituții, în termen de 5 zile, adică pisica a fost aruncată peste gard, în curtea vecinului. 260 de solicitări din 902 au fost soluționate favorabil în termen de 10 zile, adică așa cum este legal (termenul fiind respectat, nu neapărat și obligația de a oferi informații și nu jumătăți de adevăr sau adevăruri „prelucrate” în scop de dezinformare). 354 solicitări au fost soluționate „favorabil” în termen de 30 de zile, iar pentru 21 termenul a fost depășit, lucru notat negru pe alb în raportul de monitorizare internă, cu toate că legea prevede un termen maxim de 30 de zile, iar ce trece dincolo de prevederile și termenele legale se poate numi și: nelegal.
Principalele cauze pentru care anumite răspunsuri nu au fost transmise în termenul legal, menționate în raportul de monitorizare internă de către Iulia Perșa, au fost: „informații/statistici complexe”, „informații care necesitau colaborare cu alte instituții/operatori privați”. Ori, aici, deja șefa Biroului mass-media se contrazice pentru că, la începutul raportului său, considera resursele umane și resursele materiale disponibile drept suficiente, iar colaborarea cu direcțiile de specialitate drept una „bună”. Și, atunci, dacă oamenii și resursele sunt suficiente, iar colaborarea cu terții e bună, de ce răspunsurile nu au fost transmise în termenul legal? Oamenii suficienți sunt incompetenți și incapabili să gestioneze informații și statistici complexe? Sunt, oare, vorba lui Lăpușneanu, mulți, dar proști? Sau angajații nu sunt suficienți, în sensul de destui, ci suficienți, adică prea mulțumiți de sine, în mod nejustificat?
Ce măsuri a luat șefa Biroului mass-media pentru ca problema depășirii termenului legal de 30 de zile să fie rezolvată? „Îmbunătățirea relațiilor interdepartamentale și interinstituționale prin folosirea în mod activ a mijloacelor de comunicare electronică.” Adică, angajații acestui birou au început să folosească telefonul mobil și calculatorul? Până acum foloseau aceste instrumente de comunicare doar în mod pasiv, adică le țineau deschise și așteptau lângă calculatorul sau telefonul pornit, ca acestea să facă singure toată treaba?
Activitatea specifică „bună” a Biroului mass-media se vede clar și din statistica pentru 2016 a reclamațiilor administrative și a plângerilor în instanță în baza Legii nr. 544/2001. Din 233 reclamații administrative, 3 au fost soluționate favorabil, iar 230 au fost respinse, acestea devenind plângeri în instanță la adresa Primăriei. Instanța a soluționat favorabil 9 spețe, 37 au fost respinse, iar 184 sunt în curs de soluționare.
La capitolul „creșterea eficienței accesului la informații de interes public”, Iulia Perșa consideră că ar fi necesar a fi îmbunătățită comunicarea intrainstituțională. Adică, angajații Primăriei nu comunică bine între ei. (Jocul intens de Solitaire, conform cercetătorilor britanici, poate duce la o interiorizare profundă a angajaților instituțiilor publice, la alienarea socială a acestora, factori de natură psihologică ce pot genera blocaje comunicaționale în cadrul grupurilor de lucru și o relaționare defectuoasă între colegii de muncă și/sau rudele de sânge sau prin alianță.)
Ultimul punct din raportul de evaluare internă îi cere Iuliei Perșa să enumere „măsurile luate pentru îmbunătățirea procesului de asigurare a accesului la informații de interes public”. Numai că șefa Biroului mass-media nu are ce să enumere, fiindcă are o singură observație de „enumerat”:
„A crescut numărul documente interne întocmite și transmite exclusiv electronic”
Răspunsul este citat întocmai, iar în fața unei asemenea formulări agramate orice fel de comentariu este de prisos. Q.E.D
