Din oras

Dezbateri buget 2019: mega proiecte pentru viitor, idei deocheate și idei pertinente

Bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019, în valoare de 326 milioane de euro, a intrat în dezbatere publică. „Marea împărțeală” nu a fost ferită de idei năstrușnice, dar nici de idei pertinente. Pentru început, primarul Emil Boc a făcut o prezentare scurtă a proiectului de buget în care a reluat expunerea mega proiectelor din Cluj, precum și pierderile pe care le suportă municipalitatea și în acest an.

Din bugetul general, de 326 milioane euro, o bună parte este constituită din bugetul local (287 mil euro). Bugetul local de dezvoltare este axat în bună măsură pe transportul public în comun.

Obiective: punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Consacrarea transportului in comun, infrastructură de bază – străzi, parkinguri, creșterea calității vieții cu tot ce presupune în privința dezvoltării alternativelor pentru un oraș modern și verde. 

Vor continua finanțările și investițiile în sănătate. 

Obiective de investiții:

Finalizarea demersurilor pentru Centura Metropolitană, cca 38 de km. Finalizarea lucrărilor la Cimitirul „Moș Ion Roată”, care va fi gata anul viitor.

Plus finalizarea parkingurilor Primăverii și Hașdeu, care vor fi gata anul viitor. Suma destinată parkingurilor – 34.857.000 lei. Modernizarea străzii Bună Ziua și a podurilor din municipiu. Pentru prima dată, o investiție de 150.000 euro pentru un echipament mobil/stație mobilă de acordare a primului ajutor, un proiect propus de ISU Cluj și acceptat de municipalitate.

Pierderi Buget 2019

20 mil euro din impozitul pe venit. De unde rezultă? Preluarea de către Primărie a cheltuielilor de asistență socială etc. „Aceste pierderi diminuează dezvoltarea municipiului”, a precizat încă o dată Emil Boc.

Conform lui Emil Boc, Clujul este „campion la atragerea de fonduri europene”: suma totală 420 mil euro.

19 proiecte contractate în privința transportului in comun – 115.000.000 euro din exercițiul financiar 2014-2020, bani care pot fi cheltuiți în continuare prin intermediul investițiilor.

Proiecte pentru spații verzi – peste 80 mil euro.
Prioritizarea transportului public
Oraș prieten cu pietonii – pietonalizarea străzilor, coridoare pietonale, remodelarea malurilor Someșului.

Dezbaterea propriu-zisă a început după mai bine de jumătate de oră, după ce primarul Emil Boc a încheiat de expus mega proiectele municipiului.

La final, adică înainte de a începe dezbaterea, Emil Boc și-a amintit de cauzele sociale: achiziționarea de locuințe sociale în valoare de cca 1,5 – 2 mil euro.

Tema Creșelor: în ce măsură municipalitatea clujeană poate colabora pentru a își sincroniza investițiile cu primăriile localităților din vecinătate.

Profesorul Maria Dulcă s-a interesat de limitarea abandonului școlar. Prin intermediul unui parteneriat dintre Primărie și sectorul privat. O zonă rămasă neacoperită este cea care îi vizează pe tinerii care din motive sociale, din familii cu venituri modeste, care nu-și permit să vină la școală din rațiuni de natură socială. Profesorul  a propus un proiect pilot pentru elevii clasei a 8-a, cu situații dificile, dar cu rezultate foarte bune. Cum pot fi sprijiniți să-și continue studiile liceale. Alarmant rămîne analfabetismul funcțional. Defavorizarea copiilor din mediul rural. Astfel, profesorul Maria Dulcă a propus crearea unui centru pentru salvarea copiilor de la analfabetismul funcțional. 

„Orice investiție în educație este lipsită de riscul falimentului”, a precizat edilul clujean.

Conform edilului clujean, programele de care dispune Primăria sunt: bursele pentru elevii cu media peste 8.5, burse sociale, programul „Școală după școală”, activități de încurajare a învățămîntului dual. „Rămînem deschiși pentru îmbunătățirea cadrului existent”, a conchis Boc în privința acestui subiect.

Propuneri:

Pentru amenajarea amfiteatrului din parcul sportiv Gheorgheni, în vederea derulării diverselor activități cu caracter cultural și recreativ. Emil Boc: „Categoric, susțin această idee”.

Amenajarea amfiteatrului din Parcul Detunata și conversia sa într-unul funcțional. „Există resurse financiare la acest capitol”, a precizat Boc.

Tăierea/toaletarea copacilor: dacă sunt tăiați copacii, din diverse motive care țin de vreme sau de altă natură, să fie plantați alți copaci și toaletarea să se facă corespunzător: fără buturugi care prezintă un real pericol pentru cetățeni.

Ciubucă Gheorghe: „Noi vă iubim. Nu cunoaștem culoarea politică din Primărie. Sunt voluntar în diverse probleme și am cîteva teme de cartier: Nu există o sală de sport la liceul „Lucian Blaga”. Nu avem un club. Suntem zeci de pensionari care nu avem un club. Avem unul amenajat într-un veceu. Avem nevoie de un club nou, cu cîteva sute de locuri pentru pensionari. Un bazin de înot. Pistă de alergare în zona Lacului I. 

Lipsa trotuarelor, o altă problemă. Spitalele din Cluj, care nu corespund condițiilor umane.
Statui: poate să avem un bust al lui Alexandru Ioan Cuza, o statuie întreagă. Că astfel, poate vă face și dumneavoastră cineva o statuie. 

Toate acestea trebuiau să fie gata ieri, nu azi. Probleme de cartier. Astea sunt. Nu plec de aici pînă nu spun tot. Vă rog să vă notați, domnule primar, că nu vorbesc degeaba”. Acestea sunt doar cîteva dintre ideile care au încăput în pledoaria domnului Ciubucă Gheorghe.

Monica Mureșan s-a referit la problemele din Piața Abator, unde vechile tobogane au fost înlocuite cu altele, dar materialele nu sunt de cea mai bună calitate. Aceasta s-a referit și la nevoia altor echipamente de joacă pentru toate categoriile de vîrstă, nu doar pentru copii. Boc: „Sunt surprins să aflu că în Cluj nu avem echipamente de joacă pentru toate vîrstele. Foarte bună idee. O vom lua în calcul”. Ghorghe Șurubaru, siti menejerul municipiului Cluj-Napoca, a preluat tema echipamentelor de joacă sub propria răspundere. 

O altă profesoară s-a referit la problema mansardării Liceului „Onisifor Ghibu”. Conform edilului clujean, în urma realocărilor bugetare și acest proiect va intra în atenția municipalității, precum și amenajarea unei săli de sport. „Vă asigur că vom porni în paralel cu realocarea banilor europeni, să începem licitația pentru aceste lucrări. Este una dintre prioritățile noastre”, a susținut Emil Boc.

De asemenea, o altă temă deschisă dezbaterii s-a referit la violența din școli. O propunere s-a referit la colaborarea mai strînsă dintre reprezentanții Poliției Locale, administrație și Inspectoratul Școlar Județean. Updatarea acestei teme a fost preluată de către directorul Poliției Locale, Marcel Bonțidean. Dezvoltarea activităților preventive în privința violenței din școli. Program pilot de asigurare a securității din școli, prin echipe mixte. 

Propuneri din partea cetățenilor au venit și în privința revitalizării sportului clujean de masă, care traversează o perioadă dificilă, fiind, practic, inexistent. Fie prin crearea unui premiu special, fie prin organizarea diverselor concursuri pentru tineri. Ideea a fost apreciată de edilul clujean, care a declarat că această temă va fi analizată și dezvoltată în parteneriat cu mediul privat. 

Și Adrian Dohotaru, deputat independent, a făcut cîteva propuneri:

Constituirea unui Consiliu al Apei. Bugetare pentru formarea acestui consiliu. 
Stoparea tăierilor abuzive din pădurea Hoia: conlucrarea dintre instituțiile publice și proprietarii privați, pentru realizarea despăgubirilor în acest sens. 
Fondurile, promise anul trecut de domnul Șurubaru, pentru amenajarea Canalului Morii, precum și a Parcului Rozelor, prin lucrări minim invazive.
Amenajarea unui parc în zona Cetățuii. 
Design îmbunătătit pentru bugetarea participativă. Legat de bugetarea participativă: să beneficieze de cel putin 5% din bugetul de dezvoltare.
Alte 4 propuneri ale deputatului Dohotaru s-au referit la: amenajarea unui spațiu de joacă în holul Cinematografului Dacia (Utilizarea zonei la potențialul maxim). Creșterea stocului de locuințe de necesitate. Negocieri ale administrației locale cu USAMV și UBB pentru amenajarea pistelor de bicicletă, prin realizarea unui coridor urban. Mutarea depozitului de la Pata Rît sau mutarea cetățenilor din acel spațiu.

Conform primarului Emil Boc, imediat după ce CMID va deveni funcțional, prin deschiderea celulelor de prelucrare a deșeurilor, problema Pata Rît va fi încheiată. 

O altă întrebare s-a referit la termenul în care zona La Terenuri va fi amenajată și va deveni deschisă publicului. Emil Boc a declarat că urmează să se consulte cu specialiștii din cadrul municipalității în această privință și a evitat să ofere un un termen precis. 

Realizarea creșelor: o altă propunere pentru constructia unei creșe în zona Bună Ziua. Creșa din zona Donath încă nu a fost inaugurată, chiar dacă a fost promisă de municipalitate încă din vară, cînd 900 de copii au rămas pe din afară, iar administrația înainta atunci noi termene de execuție în acest sens. Conform celor mai optimiste scenarii, creșa de pe strada Donath va fi deschisă la finalul lunii aprilie 2019.  

Dezbaterea pe buget s-a încheiat după mai bine de două ore de discuții. 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *