Consiliul Județean Cluj alocă peste 80.000 de euro pentru a demola mai multe clădiri, eliberând astfel amplasamentul viitorului Spitalul Regional de Urgență. După ce acum aproape 10 ani, premierul Emil Boc nu a fost capabil decât să miște niște hârtii pentru acest amplasament, lucrările la această investiție au fost amânate undeva către Paștele Cailor de către Guvernul PSD-ALDE.
Potrivit caietului de sarcini, obiectul contractului de lucrări constă în desființarea construcțiilor din fostul poligon MApN, după cum urmează: magazii de muniție, cabine de comandă plus adăpost ALA, șopron metalic, anexe, poligoane de tragere, turnuri de gardă, bazine de apă.
Valoarea totală estimată a contractului se ridică la suma de 402.907,19 lei (fără TVA), urmând ca demolarea construcțiilor menționate să aibă loc în două luni de la data semnării contractului, cu opțiune de prelungire. Potrivit Consiliului Județean, se va constitui garanție de bună execuție în cuantum de 10% din valoarea contractului fără TVA.
Termenul limită pentru trimiterea ofertelor este 27 noiembrie.
La începutul lunii noiembrie, Guvernul PSD a marcat o ratare majoră în domeniul investițiilor: ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a declarat că guvernul Dăncilă a decis etapizarea construcţiei celor trei spitale regionale (Iași, Cluj și Craiova) până după 2021, fără a da un termen clar de finalizare. Construcția celor trei spitale a fost convenită de fostul premier Victor Ponta cu Comisia Europeană în 2014. În 2016, pe durata campaniei electorale, PSD și Liviu Dragnea au promis constant aceste obiective. Pe tot parcursul anilor 2017 și 2018, guvernele succesive PSD au ratat toate termenele asumate pentru depunerea documentațiilor, ajungându-se în situația ca suma alocată de UE, 150 de milioane de euro, să fie în pericol de pierdere. Avertismentul privind pierderea fondurilor a venit chiar de la Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională. Chiar la prima întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, în februarie 2018, Corina Creţu a criticat clar întârzierea în proiectul spitalelor regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova. Comisarul european atrăsese atenția în privința întârzierilor majore şi în mandatul Guvernului Tudose, după o întâlnire cu ministrul de atunci al Sănătăţii, Florian Bodog.
ISTORIA RATĂRII UNUI PROIECT REGIONAL
Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.
Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 1000 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.
În 2011, în primul mandat la șefia Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe vedea finalizarea spitalului în cinci ani.
Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, dacă va fi construit vreodată, ar urma să fie pe un teren de 15 hectare în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca. Iniţial, Consiliul Judeţean Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.
După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.
De altfel, cele mai mari dume la acest proiect le-au tras chiar autoritățile locale – din prostie, sau neglijență, sau cumulat.
De exemplu, în noiembrie 2016, Consiliul Judeţean Cluj decidea trecerea unui teren în suprafață de 144.000 mp situat în comuna Florești, strada Avram Iancu, din domeniu public al județului în domeniul public al statului român pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență. Ei bine, în 2017, autoritățile județene se văd nevoite să „ciuntească” 936 mp din suprafața inițial transmisă Ministerului Sănătății pentru că nu au luat în calcul faptul că centura de sud a Floreștiului ar urma să treacă pe o parte din acest teren.
Referitor la centura de sud, autoritățile din Florești au transmis Consiliului Județean că „acest obiectiv face parte dintr-o strategie județeană de asigurare a conectivității municipiului Cluj-Napoca cu autostrada A3 amplasată la vestul municipiului. Realizarea drumului de legatură conduce pe temen scurt la decongestionarea circulației pe DN 1 (suprapus cu E 60), suprasolicitat de traficul de peste 58.000 masin/24 h. În același timp, drumul asigură un acces secund pentru parcela dedicată Spitalului Regional, esențială pentru funcționarea în bune conditii a spitalului în vederea eliminarii riscul generat de întreruperea accesului la spital în urma unui posibil accident pe DN 1”.
Ca o noutate, proiectul de hotărâre conținea, în premieră, și un termen pentru realizarea investiției Spitalului Regional de Urgență.
„Dacă în termen de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri nu se finalizează obiectivul de investiţii sau nu se păstrează destinaţia acestuia, în scopul realizării obiectivului de investiții Spital Regional de Urgență Cluj, imobilul transmis revine de drept în domeniul public al județului Cluj şi în administrarea Consiliului Județean Cluj”, se precizează în documentul citat.
Mai sunt 9 ani.