Ciprian Păun e un universitar simpatic, cu multe realizări la activ. E o persoană sufletistă, dar, în același timp, pragmatică. În privirea și-n zâmbetul său, găsești îngemănate atât căldura sufletului românesc, cât și răceala de tip business austriaco-german.
Profesor, avocat, soț și tată, Păun e un om ocupat și dinamic, greu de găsit și de ținut pe loc, timp de o oră și jumătate, pentru a putea fi descusut pe îndelete. Cu toate acestea, după vreo săptămână de tergiversări, am reușit să-l opresc din goana-i de titirez, pentru a ne istorisi viața sa, și mai ales drumul devenirii sale în viață, fiindcă universitarul Ciprian Păun e fiul universitarului Nicolae Păun, fapt ce a atras tot timpul asupra sa o ploaie de bârfe și de cârcoteli, unii zicând că la umbra unui stejar universitar nu poate crește decât tot un vlăstar universitar, ziceri pe care Ciprian le infirmă, povestindu-ne stufosul și bogatul său traiect profesional.
Clujean 100%, născut în Bistrița și instruit nemțește
Ciprian Păun e un clujean născut în Bistrița, oraș în care bunica sa era asistentă medicală, iar mama a vrut să nască cu bunica. Doar ce s-a născut, și-a și plecat: la 2 ani era deja în Cluj, pus pe fapte mari, nemțești.
Termină liceul la Coșbuc, și, de frica de a nu intra la facultate, dă admitere la două și intră la ambele. Termină astfel Dreptul și Istoria, iar în 2001 merge la masterat în Germania, printr-o bursă DAAD (o instituție a statului german care finanțează cu burse schimburile academice).
Urmează masteratul în Germania, avându-l ca și coordonator pe profesorul Hans D. Jaras, care era expert al Comisiei Europene pe politici de drept societar european, și care i-a propus și continuarea studiilor masterale, printr-un doctorat.
Păun, însă, refuză oferta profesorului german, pentru că avea o ofertă mai bună în țară: căsătoria cu soția sa actuală, ce-i aștepta nerăbdătoare reîntoarcerea, de un an jumate deja, cât durase masteratul.
În momentul în care s-a întors în țară a primit o ofertă de angajare la Raiffeisen Bank, la structura centrală din București, la departamentul juridic, fiindcă ei tocmai achiziționaseră Banca Agricolă și aveau nevoie de juriști care să cunoască limba germană. În același timp, îi făcea cu ochiul și un post liber la UBB la Facultatea de Științe Economice, pe materii de drept, în limba germană.
Părinții săi, fiind profesori, țineau foarte mult ca el să rămână ,,în sistem”, însă decizia sa a fost de a merge la București, măcar cât să se prezinte la interviu și să își negocieze postul:
,,Și acuma îmi amintesc”, povestește Păun, căzut pe gânduri, în nostalgiile tinereții, ,,era ultima zi de înscriere la Universitate și în același timp dimineața la 5 era trenul spre București. A fost primul și ultimul tren pe care l-am pierdut în viața mea! Am ajuns la 5:15 la gară, și pot să zic că nu mi-a părut niciodată rău după aceea, deși atunci mi-a părut foarte rău. Și acuma îmi amintesc că am apărut la părinții mei la ușă la 6:30 dimineața și le-am spus că nu mai vreau să plec la București, și nu faptul că întâmplător am pierdut trenul. Acum vor afla și ei cum au stat lucrurile de fapt, pentru că nu le-am zis nici până în ziua de azi adevărul. A fost apoi o luptă contra cronometru ca să strâng toate documentele care erau necesare, m-am înscris la facultate și am obținut postul respectiv. Aveam pe atunci 23-24 de ani.”
Universitarul precoce a fost și un politician juvenil, activând atât în România, cât și în Germania
Ciprian Păun a fost nu doar un universitar precoce, ci și un politician juvenil. Din ’97, de la 18 ani, a fost membru PNL, iar după 5 ani de experiență în politica românească a activat și în cea germană, în perioada masteratului, în cadrul Partidului Liberal din Germania, FDP, unde a cunoscut ,,oameni extraordinari, cum este Michael Link, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, Werner Hoyr, care a fost președintele Băncii Europene de Investiții, sau pe Guido Westerwelle, fostul ministru de externe al Germaniei.
În campania electorală din landul Renania de Nord, și-a luat un job ce consta în împărțirea de fluturași în oraș. Fire întreprinzătoare, întors la sediul de campanie, Păun le-a explicat că, în loc să se împartă hârtii, mai bine s-ar încerca crearea unui eveniment în centrul orașului, care să atragă lumea și să capteze atenția:
,,Atunci le-am propus un eveniment ce presupunea 4 banane gonflabile, lăsate o zi în piața centrală a orașului, cu un panou lângă, unde oamenii să scrie ce ar putea să reprezinte (banana era simbolul electoral al tinerilor liberali – Junge Liberalen). Ideea centrală era ca ulterior să încercăm să preluăm toate mesajele de pe panou și să le punem sub umbrela ideii de prosperitate, astfel încât am venit după aceea cu o umbrelă imensă, care a acoperit cele 4 banane, pe care scria: FDP – Partidul prosperității. Ideea a strâns 2000 de oameni în centrul Munsterului, și după aceea am primit un post part time la cabinetul deputatului Jurgen Molleman – vicepreședintele FDP.”
Implicarea politică în Germania, Păun o consideră drept o oportunitate foarte bună, pentru că astfel a cunoscut foarte mulți liberali – tineri pe atunci, dar care astăzi sunt avocați de succes, oameni de afaceri, lideri politici importanți sau președinți de companii.
Rețeaua Civic Education Project
Reîntors în țară, Ciprian Păun intră în rețeaua Civic Education Project, coordonată de New Europe College a lui Andrei Pleșu, și care avea scopul de a grupa tinerii cu studii în străinătate și de a le facilita reintegrarea în România. Beneficiind de sprijinul acestui proiect, participă la o serie de conferințe, seminarii și simpozioane în Franța, Germania, Austria și Olanda, asta în timp ce era deja asistent universitar și urma doctoratul sub coordonarea profesorului Liviu Pop.
Participă la dezvoltarea unei strategii fiscale coerente pentru OMV, respectiv Petrom
În 2007 se înscrie în cadrul unui proiect organizat de Universitatea Economică din Viena, Institutul de Drept Fiscal Austriac, și e selectat dintre cele 40 de persoane care au aplicat pentru acest program, în urma unui concurs. Proiectul era finanțat de către OMV și viza dezvoltarea unei strategii fiscale coerente a unei companii petroliere din România, Petrom. Coordonarea academică revenea Universității Economice, finanțarea cădea în sarcina OMV Group, iar grupul de experți era format din profesorul universitar dr. Michael Lang, directorul institutului, Wolfgang Malzer, vicepreședinte al grupului OMV și directorul Deloit Austria, profesorul Josef Schuh:
,,Toți aceștia, împreună cu mine, trebuia să dezvoltăm o strategie fiscală pentru grupul OMV, și, în același timp, să mă implic în activitățile de predare-cercetare ale institutului. Proiectul nostru academic a fost un succes, fiind nominalizat la premiile industriei austriece pentru colaborarea dintre mediul academic și economia reală, sau industrie. Am petrecut un an și ceva în Viena, timp în care mi-am finalizat teza de doctorat, m-am implicat în acest proiect și în același timp am avut șansa să lucrez cu oameni de top din businessul austriac.”
În 2008 se întoarce în țară și i se face din nou o ofertă, de a lucra pentru compania Petrom, ofertă pe care o refuză, pentru a se reîntoarce la catedră și a-și susține teza de doctorat, cu titlul: ,,Îmbogățirea fără justă cauză. Studiu comparat în dreptul german și român”.
Fugea de București și de comparația cu tatăl său
,,Până la acest moment viața mea profesională încerca pe de o parte să fugă din București și în același timp să scap de comparația cu tatăl meu, profesor la Universitate în alt domeniu, dar vrând-nevrând m-au ajuns din urmă și pe mine obișnuitele discuții și acuze legate de nepotism, promovări pe pile, clanuri și alte chestiuni. Doar că atunci când stai la masă cu președintele companiei OMV, cu rectorul Universității Economice din Viena, sau cu primarul Vienei, parcă îți vine să-ți faci o poză, un selfie, și să ți-o pui pe Facebook!”, exclamă Păun, râzând, mai în glumă, mai în serios.
Lansează primul masterat de drept fiscal și le predă un program de MBA online unor directori de multinaționale și unor ofițeri superiori din marina Statelor Unite
După revenirea din Austria, domeniul dreptului fiscal internațional a devenit o preocupare constantă pentru tânărul profesor și avocat, context în care întâlnește oameni extraordinari, alături de care reușește să lanseze primul masterat de drept fiscal la Facultatea de Drept a Universității București, unde și predă în momentul acesta.
În același timp, alături de alți colegi, a fost implicat într-un proiect de predare la un masterat în Statele Unite, la Plymouth State University, program de MBA online, unde a avut șansa să aibă ca studenți de la directori de companii multinaționale, și până la ofițeri superiori din marina Statelor Unite, aflați în zone de conflict, în Iraq și Afganistan. De altfel, Ciprian Păun consideră că viitorul masteratelor profesionale este online-ul.
Anul trecut, în 2013, a fost invitat să predea la Caen, în Franța:
,,A fost o provocare pentru mine pentru că am reușit să-mi înfrâng percepția negativă asupra francezilor (dobândită pe filiera germană). Și anul acesta am fost în Franța și sunt sigur că după examenele mele studenții francezi vor ști să respecte principiul nediscriminării între cetățenii UE, principiu pe care am insistat foarte mult la curs (cursul era de drept european al afacerilor).”
În momentul de față e implicat în mai multe proiecte cu colegii de la Viena și din Germania, de realizare a unor expertize pentru comisia europeană, referitoare la competitivitatea fiscală în Uniunea Europeană.
A primit distincția de avocat recomandat de Ambasada Austriei și de cea a Germaniei
De asemenea, ca o recunoaștere a profesionalismului său, Ciprian Păun se simte foarte onorat de primirea distincției de avocat recomandat de Ambasada Austriei și de Ambasada Germaniei, majoritatea clienților săi fiind cetățeni germani sau austrieci:
,,Cea mai importantă chestiune este că succesul profesional și recunoașterea internațională te fac imun la toate comentariile tendențioase sau răutăcioase, pentru că dincolo de bani, prestigiu academic și alte valori materiale, rămâne onorabilitatea numelui tău.”
Cele mai mari împliniri: căsătoria de 12 ani și fiul de 9
Cea mai mare împlinire a vieții sale este fiul lui, Mihai Alexandru, în vârstă de 9 ani: ,,Cred că în fața fericirii de a sta cel puțin o oră de povești cu copilul tău, pe zi, nu trebuie să stea absolut nimic. Din păcate, încă lucrez să-mi creez premisele acelei ore.”
Păun e căsătorit de 12 ani, și ceea ce regretă foarte mult e faptul că viața profesională a devenit pentru el un drog, ce l-a ținut prea mult timp departe de soție, de copil și de familie. El își găsește însă o reală plăcere și satisfacție în munca sa, iar puținul timp liber și-l petrece alături de familie în Munții Apuseni sau în Europa, ,,fiind un tip mult prea comod și prea speriat pentru exagerări sau excursii exotice.”
,,În viață te validezi în primul rând prin modul în care reușești să comunici cu cei de lângă tine”
Se descrie ca fiind coleric, perfecționist, ,,pot să zic că m-aș descrie ca un om ocupat, stresat, agitat, dar cel mai important lucru pentru mine este respectul pentru persoanele de lângă noi. În viață te validezi în primul rând prin modul în care reușești să comunici cu cei de lângă tine, fie că sunt academicieni, șoferi de taxi, portari sau oameni de afaceri. Fiecare are dreptul la respect și suntem obligați să ne asumăm și obligația de a fi respectuoși, pentru a crea o altfel de Românie.”
Ca plan de viitor, își dorește să ajute câți mai mulți tineri fără posibilități să aibă acces la educație, și să se implice cât mai mult în activitățile de sprijinire a tinerilor cu rezultate peste medie. Proiectul său este de a genera ,,o bursă a burselor private”, proiect pe care deja l-a început și datorită căruia peste 35 de tineri se bucură deja de sprijin financiar din partea unor companii sau persoane fizice, pentru a-și finaliza studiile universitare.
,,Marele plus al acestui proiect este că reușești să faci bine și că cei care au finanțat asemenea burse au dorit să rămână anonimi pentru publicul larg și pentru Facebookul meu, solicitându-mi expres să nu le fac publice numele.”
Păun e deja conferențiar universitar, iar ca planuri de viitor profesional, proiectul său este cel de a finaliza lucrarea la care tot adună materiale, ,,Analiza economică a dreptului fiscal”, lucrare pe care vrea să o termine în 2016.
În paralel, vrea să recâștige timpul pierdut din relațiile familiale:
,,Mesajul meu către cititorii dumneavoastră este să încerce ca activitatea profesională să nu fie altceva decât o paranteză necesară a vieții de familie și să nu transforme familia într-o paranteză a vieții profesionale.”