Inca de la anuntarea canditaturii Clujului la acest titlu, aproape fiecare pas al asociatiei Cluj-Napoca 2021 a fost multiplicat si in Timisoara. De la site in mai multe limbi, la protocol incheiat cu partidele politice, calatorie de promovare cu bloggeri la ambasadori, ba chiar si selfie-uri, fiecare din aceste actiuni se regaseste si in programul banatenilor, mai mult sau mai putin flagrant. Oficialii asociatiei clujene atrag atentia doar ca in goana dupa actiuni copy-paste, acestia ar putea sa se piarda pe drum, omitand etape obligatorii din proiect.
In octombrie 2012, Asociatia Cluj-Napoca 2021- Capitala Culturala Europeana (CCE) a organizat o conferinta cu 15 fosti si viitori coordonatori de capitale culturale care au fost invitati la Cluj, o data cu reprezentantii oraselor candidate de la acea vreme, Timisoara, Alba Iulia si Iasi. Ulterior, au fost organizate la Iasi si la Timisoara conferinte cu aceiasi operatori culturali care au fost invitati la Cluj.
In 25 noiembrie 2013 la Cluj a fost semnat un protocol de colaborare privind sustinerea proiectului „Cluj-Napoca 2021 CCE”. In ianuarie s-a semnat si la Timisoara, in conditiile in care aplicatia pe care trebuie sa o intocmeasca fiecare oras nu prevede incheierea unui protocol cu politicienii, ci doar sa aiba sprijinul diferitilor actori din comunitate.
Alte actiuni demarate la Cluj care au inspirat si alte orase sunt cele prin care realizatorii proiectului si-au propus implicarea populatiei.
Proiectul Cjx, in care cativa bloggeri au strabatut Europa ca sa promoveze Clujul, demarat in luna februarie in acest an si lansat in iunie, cand a fost plecarea. Dupa cum au precizat atunci, scopul era sa duca salutul Servus in toata Europa. In prezent, exista si un proiect care se numeste “Timisoara in fiecare colt din Romania”, desfasurat de bloggeri timisoreni care isi promoveaza orasul in toata Romania.
„Clujul merita”, preschimbat in „Da-i chipul tau Timisoarei”
Tot in aceasta vara a fost lansat proiectul “Clujul merita”, in care candidatura Clujului este promovata cu poze si selfie-uri pe Facebook. Participantii sunt imortalizati cu pancarte pe care au scris motivul pentru Clujul isi merita sustinerea. S-au strans peste 1.500 de fotografii si inca 1.000 asteapta sa fie urcate pe Internet.
La putina vreme de la lansare, proiecte similare au fost lansate atat la Timisoara, cu numele “Da-i chipul tau Timisoarei”, cat si la Brasov.
Dupa cum scria si presa din zona, dupa ce asociatia clujeana a lansat in 2013 site-ul de promovare a candidaturii orasului, in romana, engleza, maghiara, franceza si germana, peste cateva luni si Timisoara avea o pagina de internet, cei drept, doar in romana si engleza. De asemenea, asociatia clujeana lansa in iulie 2013 ”Cultura transforma orasul”, pentru ca peste mai putin de jumatate de an si cei care se ocupa de proiectul Timisoarei sa anunte un proiect similar, numit “Cultura uneste comunitatea”.
Au existat si actiuni de copy-paste complet. Cercetarea sociologica “Atitudini si perceptii cu privire la candidatura orasului la titlul de capitala culturala europeana”, ale carei rezultate au fost comunicate in iulie, 2013 i-a inspirat si pe cei de la Timisoara. In cateva luni, acestia au pus la cale un studiu sociologic, pe tema ”Studiu sociologic privind impactul candidaturii Timisoarei la titlul de capitala culturala europeana asupra locuitorilor”.
In toamna lui 2012, clujenii anuntau programul prin care personalitati din diverse zone culturale primeau titlul de ambasadori ai orasului, dupa care acelasi lucru urma sa se intample si la Timisoara. Clujul era reprezentat de balerina Simona Noja, iar Timisoara de Anton Braun.
Pasii urmati de Cluj fac parte dintr-o strategie
In acest moment, cea mai noua capitala culturala este in Bulgaria. In momentul in care orasele doresc sa aplice pentru proiectul asta de capital culturala trebuie sa indeplineasca niste criterii de evaluare. Neindeplinirea lor face imposibila indeplinirea aplicatiei..
Cel mai important lucru pentru orasul candidat este sa isi ia criteriile de evaluare in parte si sa vada ce corespunde acestora criterii si se intocmeste o documentatie. Aceasta contine principiile generale, o scurta descriere a ceea ce vrea orasul respectiv sa faca. Urmeaza criteriile punctuale care explica de ce vrea orasul sa candideze la titlul de CCE. Dupa gasirea raspunsului, urmeaza elaborarea unei strategii pentru ducerea lui la indeplinire. O data definitivat conceptul candidaturii, vin liniile de program. Exista trei linii de program: Culture and Ecology, City in Countryside, Identity in diversity. Ca sublinii sunt trei teme, iar fiecare ar trebui sa aiba proiecte-fanion. Urmeaza bugetul, care se poate calcula doar dupa elaborarea tuturor etapelor de mai sus. Clujul e singurul oras dintre cele candidate la titlul de CCE care are o strategie culturala. Aceasta a fost predata in ianuarie. De asemenea, nici un alt oras candidat din Romania nu si-a elaborat un concept in acest sens, cu atat mai putin linii de program. Cele ale Asociatiei Cluj-Napoca – CCE 2012 urmeaza sa fie prezentate in 25 septembrie.
Dupa aceasta etapa urmeaza doua luni in care pe prima linie de proiect operatorii culturali isi vor prezenta proiectele, iar cele care se incadreaza vor fi propuse, se va decide care sunt emblematice si puternice sunt dezvoltate in cadrul asociatiei pana la stadiul de buget. In acel moment, aplicatia este finalizata in proportie de 80%. Urmeaza apoi elaborarea strategiei de comunicare. La Cluj, pana in decembrie vor vfi finalizate liniile de program, incluzand bugetul si din acel moment se scrie efectiv aplicatia, si, in paralel, este dezvoltata strategia de comunicare, incheind astfel aceasta aplicatie.
In afara clujului, singurul oras care a inceput sa isi faca o strategie este Timisoara. In aprilie, a lansat o licitatie publica pentru realizarea strategiei culturala orasului. La Cluj, aceasta a fost realizata impreuna cu operatorii culturali. Primaria timisoreana a facut o licitatie in acest sens si pentru 26.000 de euro si a castigat o firma din Bucuresti. Desi au promis ca o lanseaza la inceputul lui septembrie, acest lucru nu s-a intamplat inca.
In cadrul demersurilor pentru obtinerea titlului de CCE, La Iasi se organizeaza conferinte, Craiova organizeaza multe evenimente, la Sfantu Gheorghe s-a inceput elaborarea strategiei, iar la Brasov a fost lansat sloganul “Broasovia 2021”. La Bucuresti, cei de la ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti au lansat si ei o licitatie pentru realizarea strategiei culturale.
“Pentru ca am inceput la momentul potrivit, am avut timpul necesar sa parcurgem mai multi pasi decat orasele cu care suntem in competitie. Unii dintre pasi tin de indeplinirea criteriilor de evaluare. Totusi, nu este prima data cand ni se semnaleaza asemenari prea mari sau ” imprumuturi” din partea altor orase din Romania in ceea ce priveste activitatile dezvoltate de catre noi. Sunt situatii exceptionale acelea in care copia este mai reusita decat originalul asa ca nu ar trebui sa ne facem griji deocamdata”, a declarat Florin Morosanu, director executiv al Asociatiei Cluj-Napoca 2021 CCE.
“Problema noastra nu este ce fac alte orase. Problema noastra este ce nu facem noi aici pentru a duce mai usor procesul. Tot mai mult am senzatia ca aici suntem in competie cu noi insine, pe noi trebuie sa ne depasim si daca vom reusi poate vom castiga si titlul”, a mai spus acesta.
Tendintele de a copia idei de la alte asociatii sunt subiecte si pentru presa locala din Timisoara, ba chiar si Aradul este fi acuzat ca vrea sa “fure” de la Cluj si Timisoara.