Anchete

Anticorupție de cumetrie? Premierul CIOLOŞ ar fi fost protejat în dosarul ROMGAZ, deși există dovezi că l-a sprijinit pe patronul INTERAGRO

Strategia de privatizare a României sub oblăduirea cârmaciului Ion Iliescu a fost făcută în așa fel încât obiective strategice ale economiei naționale să poată fi înstrăinate unor state și interese nu tocmai favorabile nouă. Pentru unii criza a venit ca o mănușă. Au cumpărat pe 1 dolar sau 1 euro mai toată industria autohtonă. Apoi au făcut-o una cu pământul, vânzând ca fier vechi tot ce au putut demonta, tăia, mișca, apoi au folosit terenul obținut pentru tunuri imobiliare de succes. Vă mai aduceți aminte de sloganul armatelor de votaci ai politicienilor de cumetrie: “Nu ne vindem țara!”? Această armata de “stupid peoples” i-a ajutat pe devalizatorii care astăzi se dau oameni de afaceri să ia “Țara” pe gratis. Și, nu este nici o noutate, celebrii oameni noi și fără de pată pe care ni-i vâră sistemul sub nas, mai uscați, mai curați, pentru alegerile din această iarnă, sunt din aceeași gașcă a celor care au ajutat la prosperitatea capitaliștilor de cumetrie.

Astfel, conform unui material publicat pe site-ul EvZ.ro, premierul Dacian Cioloş, în calitate de ministru al Agriculturii, a recomandat reducerea preţului la gazele naturale livrate combinatelor producătoare de îngrăşăminte chimice, faptă pentru care omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt cercetaţi penal de DIICOT, în dosarul ROMGAZ. Doar premierul Cioloş, cel care a fost ministru al Agriculturii între 11 octombrie 2007 şi 22 decembrie 2008 și a cărui semnătură apare pe documente, nu a fost deranjat nici un moment de procurori.

Dacian Cioloş propunea, prin adresa întregistrată la Cabinetul ministrului Agriculturii sub numărul 2540 din 24.07.2008, ministrului Economiei, Varujan Vosganian “continuare măsurii de reducere comercială de 40 dolari/1000 mc pentru gazele din producţia internă şi în perioada 1 august a.c. – 31 martie 2009. Această măsură creează premisele economice pentru ca preţul la îngrăşămintele chimice să fie menţinute constant sau la unele produce chiar să fie redus”.

În aceeaşi adresă, ministrul Agriculturii Dacian Cioloş aprecia, citând organizaţiile patronale din domeniul îngrăşămintelor chimice, că aplicarea acelei măsuri de subvenţionare a preţului gazelor, în perioada 1 februarie 2008-31 iulie 2008, “a sprijinit industria de îngrăşăminte chimice, în perioada de aplicare preţurile îngrăşămintelor menţinându-se la un nivel constat, la unele produse înregistrându-se chiar reduceri de preţuri de până la 20%”.

Vosganian, amicul rușilor, scapă de anchetă, Videanu și Niculae nu – deși ancheta trenează convenabil

DIICOT a decis la începutul lunii octombrie ca procurorii să refacă ancheta în dosarul Romgaz, în care sunt cercetaşi omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. După mai bine de patru ani de cercetări, rechizitoriul prin care Ioan Niculae și Adriean Videanu urmau să fie trimiși în judecată a fost anulat, deoarece conține mai multe nereguli.

Ioan Niculae a fost pus sub acuzare alături de alte 40 de persoane, funcționari publici cu funcții de conducere din cadrul SNGN Romgaz, Ministerului Economiei, Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei și reprezentanți ai unei societăți comerciale din municipiul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminarea economiei naționale. Printre cei acuzați se află și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. Ancheta îl viza și pe fostul ministru Varujan Vosganian, susținător al unor relații mai strânse cu Moscova, după cum se arată într-o telegramă a Ambasadei SUA la București clasificată „Confidențial” și trimisă în 2008: „Vosganian continuă să susțină relații mai strânse cu Moscova și a minimalizat public faptul că România plătește unul dintre cele mai mari prețuri din Europa pentru importurile de gaze din Rusia”. Însă Guzganian a scăpat de dosar, după ce Senatul a respins, în 2013 și 2015, cererile DIICOT de punere sub urmărire penală a acestuia. Vosganian  a fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008,  iar Videanu, din decembrie 2008 până în septembrie 2010.

Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 — decembrie 2008, Varujan Vosganian și, în perioada decembrie 2008 — septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniștri, au aprobat, semnat și susținut în Guvern șase ordine, respectiv trei memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracțional constituit de către Ioan Niculae și au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate națională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discounturi comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către această companie, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum și gaze naturale exclusiv din producția internă, cu nerespectarea dispozițiilor legale și în condițiile în care Interagro înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

DIICOT mai susține că demersurile miniștrilor Varujan Vosganian și Adriean Videanu s-au realizat în condițiile în care Interagro înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societății naționale, fiind grav afectate principalele activități ale Romgaz, aceasta fiind transformată practic într-un furnizor al unui „client privat privilegiat” și fiind pus în pericol sistemul energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii mai arată că prin activitatea miniștrilor Vosganian și Videanu, respectiv prin vânzarea preferențială către Interagro a unor cantități masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziție de monopol pe piața gazelor naturale.

Mai mult, Romgaz și Ministerul Economiei, fiind entități ale statului cu atribuții în domeniul energetic, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, contrar scopului pentru care Romgaz a fost înființată, s-au creat riscuri semnificative în planul securității energetice a României.

În referatul procurorilor se mai reține că Romgaz a livrat în această manieră către Interagro gaze naturale din producția proprie în valoare de aproximativ 1.500.000.000 lei, respectiv 500 milioane dolari, din care 270 milioane lei (92 milioane dolari) reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

“Guvernul a folosit companiile din domeniul energetic pe post de pușculițe pentru a rezolva pe termen scurt problemele de flux de numerar”

Cu privire la subiect, este interesant ce spunea în 2011, ambasadorul SUA, Mark H. Gitenstein într-un discurs susținut la Bursa de Valori: “Domeniul energiei nu poate fi modernizat atâta timp cât companiile de stat sunt conduse de oameni lipsiți de experiență, apropiați de mediul politic, care iau decizii nu în funcție de ceea ce este mai bine pentru companie, ci în funcție de interesele proprii”. Iar interesele “proprii” sunt cele ale partidului de guvernământ care “a folosit aceste companii pe post de pușculițe pentru a rezolva pe termen scurt problemele de flux de numerar”. Gitenstein a dat exemplul companiei Romgaz, căreia „i s-a cerut să facă o donație de 100 de milioane de euro Guvernului pentru acoperirea unor urgențe bugetare, iar reprezentanții Guvenului din CA al companiei au fost mandatați să aprobe cererea”.

Am căutat pe Money.ro, și am găsit o discuție interesantă cu Vosganian despre cum au dispărut în buzunarul fără fund al obligațiilor politicianiste banii proveniți din diverse privatizări.

“Domnule Vosganian, există discuţii despre dispariţia banilor proveniţi din privatizări în ultima parte a anului trecut”.

Vosganian: “11 miliarde de lei au fost, două miliarde şi ceva de euro. Să clarific. Ce poţi face cu banii din fondul ăsta? Poţi să-i utilizezi pentru acoperirea temporară a golului din Trezorerie, sau poţi să-i foloseşti pentru investiţii. În al doilea caz intră pe deficitul bugetar. De aceea, în general, guvernele evită să-i folosească aşa când au contrângeri bugetare. Cu trezoreria lucrurile stau aşa: i-am folosit în lunile octombrie şi noiembrie şi la solicitarea, e adevărat, verbală, a Băncii Naţionale, pentru că în chestia asta nu se umblă cu hârtii. Regret faptul că Banca Naţională a uitat complet ce a făcut atunci”.

“Până la urmă, de ce aţi apelat la aceşti bani”?

Vosganian: „Dobânda pe termene scurte ajunsese atunci pe alocuri la 30-40%. Foarte greu reuşeai să împrumuţi bani la dobânda lombard de 14%. De ce? pentru că băncile aveau atunci şi firme cărora le dădeau bani şi le ceream şi noi şi atunci făceau cu noi un joc psihic. Dacă eu împrumutam la dobânzile acelea, ar fi trebuit să urc datoria publică şi să alimentez creşterea dobânzii pe piaţa monetară. Credeţi că trebuia să dau atunci peste cap piaţa monetară? Pe analizele noastre ieşea că dobânda va scădea către începutul anului 2009. Aşadar am preferat să luăm banii din privatizare, ca băncile să ştie că avem rezerve, cu gândul să-i punem la loc când dobânda va scădea. Deci, gâdiţi-vă, luam rar împrumuturi la o dobândă de 14%. De multe ori luam la 30%, iar acum dobânda este de 11-9%. La asta ne-am gândit şi cred că pentru România a fost o afacere extrem de inteligentă. Numai că dânşii spun doar că am prăduit eu banii. Credeţi că dacă îi prădiuam eu nu era nici o autoritate a statului care să verifice? Păi Curtea de Conturi a făcut deja verificarea. Este o temă pur politicianistă”.

Într-o telegramă din 2006 a Ambasadei SUA, clasificată „Confidențial”, în care se care prezenta contextul în care a izbucnit scandalul de spionaj centrat pe Codruț Sereș (omul lui Dan Voiculescu în Guvernul României) și Zsolt Nagy, oficialii americani atrăgeau atenția că „sectorul energetic este în mod tradițional unul dintre cele mai intens manipulate și predispuse la corupție sectoare din economia României. Grupuri de interese de afaceri românești au încercat îndelung să controleze resursele energetice locale într-o manieră care ar fi adus beneficii multor dinozauri industriali (inclusiv combinatelor chimice și de producție de ingrășăminte) care sunt competitive doar datorita energiei ieftine”.

În ce-l privește pe Vosganian și guvernul Tăriceanu, ei aveau impresia că, împreună cu tovarășii lor de drum pesediștii, vor rămâne la guvernare „pâna când dobânda va scădea” – ca să pună „la loc” 2,3 miliarde euro cheltuite pe salariile și mitele acordate bugetarilor și asistaților sociali. Că banii furați cu factura de curent și gaz, sau banii obținuți din privatizări mai mult sau mai puțin frauduloase „poţi să-i utilizezi pentru acoperirea temporară a golului din Trezorerie, sau poţi să-i foloseşti pentru investiţii. În al doilea caz intră pe deficitul bugetar”. Toată mizeria aceasta se întâmpla deoarece urmau alegerile din 2008 și nici un liberal de bine nu dorea să rămână fără “coledzi”, să-i facă “ținghili-bilinghili” pe la urechi procurorii DNA. Doar din amabilitate l-au lăsat pe Boc să-i „pună la loc”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *