Diete

AEP si secretul sanatatii eschimosilor

Alimentatia traditionala a eschimosilor este una dintre cele mai bogate in grasimi si colesterol si totusi afectiunile cardiovasculare sunt absente in randul acestei populatii. Cercetarile au descoperit ca elixirul care ii portejeaza pe eschimosi este alimentatia compusa din principii nutritive exceptional de bogate in acidul esential AEP – acidul eicosapentaenoic. S-a mai constatat ca relatia dintre aportul de acizi grasi polinesaturati de tip Omega 3 si rata mortalitatii este invers proportionala: cu cat aportul este mai mare, cu atat mortalitatea scade. Aceeasi acizi grasi polinesaturati de tip Omega 3 protejeaza organismul impotriva bolilor cardiovasculare.

Grasimile esentiale

In timp ce excesul de grasimi saturate (din carne si din produse lactate) este nociv pentru sanatatea inimii si a organismului in general, grasimile esentiale din familiile Omega 3 (uleiuri de peste) si Omega 6 (uleiuri vegetale) au efecte benefice.

Cu toate ca este cea mai bogata in acest constituent, pestele nu reprezinta unica sursa de grasimi de tip Omega 3. Aceste substante isi au originea in lumea vegetalelor – in cazul pestilor, in planctonul cu care se hranesc. Pentru noi, oamenii, cele mai bune surse alimentare sunt reprezentate de seminte, in special cele de in, si anumite tipuri de dovleac.

In general, cu cat mai rece este clima dintr-o anumita regiune, cu atat semintele din aceea regiune sunt mai bogate in acid alfa linolenic (principalul acid gras de tip Omega 3 din seminte). Acidul linolenic este convertit in organism in AEP si ADH – acid deicosahexaenoic, grasimi de tip Omega ce se regasesc in cantitati mari in carnea anumitor pesti si care sunt considerate principalii factori protectori impotriva bolilor cardiovasculare.

Semintele si uleiurile

Deoarece acidul linolenic nu este convertit in intregime in AEP si ADH (proces ce depinde de un aport suficient de vitamine B3 si C), trebuie ingerata o cantitate mare pentru a ne proteja impotriva bolilor cardiovasculare. Aportul zilnic optim consta intr-o lingura cu varf de seminte sau 15 ml (1 lingura) de ulei de seminte. Intrucat semintele reprezinta si o sursa de calciu si de magneziu, ele sunt de preferat uleiurilor, desi ambele au continut similar in vitamina E.

Pentru a beneficia de toate calitatile semintelor, se recomanda ca ele sa fie macinate intr-o rasnita de cafea. Preparati un amestec format din cantitati egale de seminte de in, dovleac, de floarea soarelui si de susan (amestec in  care Omega 3 si Omega 6 se afla intr-o proportie echilibrata) si presarati o lingura cu varf din acesta peste cerealele dvs. din fiecare dimineata; adaugati-le si supelor, salatelor si altor feluri de mancare.

Semintele se pastreaza cel mai bine ca atare (neimpachetate), intr-un borcan bine inchis, la frigider. In acest fel, ele nu sunt expuse la caldura, la lumina si la oxigen si se pastreaza proaspete un timp mai indelungat.

In prezent, in magazinele de produse naturiste puteti gasi multe amestecuri excelente de uleiuri. Cautati-le pe cele care au cantitati egale de Omega 3 si Omega 6 sau o proportie de 2 parti Omega 3 si o parte Omega 6. Cele mai bune sunt cele prelucrate prin presare la rece (de exemplu combinatiile de in, dovleac, floarea soarelui, limba mielului etc.) imbuteliate in sticle opace.

Intrucat temperaturile mari distrug uleiurile extrase din seminte, nu trebuie sa le folositi niciodata pentru a praji diverse alimente. Adaugati-le la salate, peste cartofi copti sau peste legume fierte (in locul untului), in supe, chiar inainte de a le servi, peste cerealele de la micul dejun sau beti o lingura de ulei ca atare. Aportul ideal, daca nu mancati seminte, este de 15 ml (1 lingura) pe zi.


Uleiurile de peste de tip Omega 3

Alimentatia si stilul de viata s-au schimbat atat de mult fata de modelul originar incat este foarte dificil sa obtinem toate elementele nutritive de care avem nevoie doar cu ajutorul unei alimentatii echilibrate.

Majoritatea produselor alimentare sunt in asa fel de prelucrate incat termenul de valabilitate si profitabilitatea lor sa fie cat mai mari. Pana si alimentele proaspete, neprelucrate, au un continut nutritiv diferit de cel normal datorita culturilor intensive si saracirii solurilor. Fenomenul de poluare a dus la aparitia asa-numitilor “antinutrienti” in aer, in sol si in apa marilor.

Din aceste considerente, multi nutritionisti recomanda suplimentarea alimentatiei cu preparate concentrate de acizi grasi esentiali, si in special de AEP. Cantitatea necesara depinde de scopul urmarit. Spre exemplu, pentru a preveni pur si simplu aparitia bolilor si pentru a mentine sanatatea arterelor, supletea articulatiilor, integritatea tegumentului  si a status-ului mental, probabil ca 360 mg de AEP sunt suficiente.

 

Fumatul, consumul regulat de alcool, ingestia de alimente prajite sau bogate in grasimi saturate, toate acestea “blocheaza’ capacitatea de a prelucra AEP, ceea ce impune un necesar mai mare.

Daca doriti sa adaugati AEP alimentatiei dvs. deparece sunteti expusi riscului de afectiuni cardiovasculare sau suferiti de hipertensiune arteriala ori angina, atunci dozele adecvate se incadreaza intre 1200 si 3000 mg. Capsulele de AEP furnizeaza de obicei o cantitate variind intre 180 si 400 mg; asadar pentru dozele cele mai mari, trebuie sa luati intre 3 si 8 capsule pe zi. Este ca si cum ati manca 100 g de peste de 3 pana la 6 ori pe saptamana.


Ce fel de peste ar trebui sa mancati?

Alternativa capsulelor concentrate ar fi consumul de peste. Singura problema este poluarea. Starea de sanatate a pestilor depinde in mare masura de locul unde acestia au fost prinsi in general, cu cat mai departe de apele teritoriale, cu atat mai bine. Canalul Manecii este intens poluat, nu insa si Oceanul Artic.

Iata pesti intalniti la scara larga in care se gasesc acizi grasi de tip Omega 3: macrou, hering, ton, somon, calcan, morun, pastrav curcubeu, creveti, cambula si limba-de-mare.

AEP reprezinta circa 20 % din totalul acizilor grasi de tip Omega 3 din acesti pesti, asa ca aveti nevoie de aproximativ 6 g de Omega 3, de trei ori pe saptamana, pentru a atinge doza terapeutica – chivalentul a 250 g de macrou pe saptamana (somonul si macroul afumat prezinta acelasi avantaj ca si cel proaspat).


.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *