Marți dimineața, Szijjártó Péter s-a întâlnit la București cu ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, în scopul stingerii conflictului diplomatic dintre România și Ungaria, care a luat proporții semnificative după declarațiile președintelui României, Klaus Iohannis, care a sugerat că PSD s-a înțeles cu UDMR „să dea Ardealul ungurilor”. Aurescu a apreciat că nici politicienii maghiari nu mai trebuie să facă declarații în contradictoriu, atunci când vin pe teritoriul țării noastre și a informat că partea ungară a accept un dialog constructiv în sensul acesta. „Orice declarații în această perioadă vor duce la deteriorarea relației bileterale și nu ne dorim acest lucru”, a spus ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu.
Câteva ore mai târziu, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă comună cu liderul UDMR Kelemen Hunor, Szijjártó Péter, a declarat că ar dori ca ţara sa să nu fie tema campaniilor electorale care urmează în România.
„Suntem absolut conştienţi de faptul că România se află în faţa unor campanii electorale. Aşadar, nouă ne-ar prii dacă Ungaria n-ar fi tema acestor campanii. (…) Se apropie ziua de 4 iunie. Noi, în relaţiile noastre cu România, bazăm aceste relaţii pe respectul reciproc. Dar, acest respect reciproc înseamnă că acceptăm sau cel puţin înţelegem că acelaşi eveniment istoric poate avea altă însemnătate pentru două naţiuni diferite. Pentru noi, Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai grele momente ale istoriei Ungariei, ceea ce este un fapt istoric. Nu trebuie să avem o relaţie negativă, trebuie să acceptăm acest fapt istoric şi să clădim relaţii pozitive în viitor. Noi suntem pregătiţi pentru asta”.
El a adăugat că roagă autorităţile din România să ajute minoritatea maghiară.
„Dorim să avem relaţii pozitive, bune, cu România, pentru că acesta este şi interesul comunităţii maghiare din România. Noi rugăm autorităţile din România ca să privească comunitatea de 1,5 milioane de maghiari din România ca o resursă valoroasă, care ne leagă pe noi, români şi maghiari, o resursă care îşi dă aportul la performanţele României. Aşadar, rugăm autorităţile din România să ajute comunitatea maghiară să-şi folosească emblemele naţionale, limba maternă şi să-şi păstreze tradiţiile”
Kelemen Hunor, în schimb, l-a contrazis direct pe Aurescu şi a apreciat că pentru a depăși acest conflict, președintele României, Klaus Iohannis, ar trebui să-și ceară scuze, apreciind, cu privire la Tratatul de la Trianon și la inițiativa politicienilor români de a declara ziua de 4 iunie zi de sărbătoare, că: „nu-i poţi cere unui copil să celebreze moartea mamei sale”.
„În ultima perioadă s-a creat o atmosferă anti-maghiară în România, politicienii se întrec în declarații anti-maghiare și sper să nu devină acesta un maraton pentru ei, sper să ajungem la sfarșitul acestei situații. (…) A fost realizat un sondaj de opinie care ne arată că majoritatea românilor nu împărtășesc viziunea președintelui României, și nu consideră că maghiarii sunt inamicii statului. (…) Faptul că o bună parte dintre români dezaprobă declarațiile șefului statului este important pentru noi. Putem păși acum mai departe, dar nu sunt de acord cu opinia celor care ne spun ca politicienii maghiari să nu mai facă declarații referitor la aceste probleme. Eu, ca parlamentar în România, vorbesc despre ce vreau eu, nu accespt instrucțiuni. Consider că vom putea păși mai departe, cu o simplă declarație de scuze. Știu, în România nu este la modă să îți ceri cuze, dar pentru toate lucrurile există câte un început”, a comentat preșdintele UDMR, Kelemen Hunor.
„Eu pot accepta faptul că ziua de 4 iunie este o zi bucuroasă pentru comunitatea românească, dar trebuie să înţelegeţi că, din perspectiva maghiarilor, această zi nu este una de bucurie, pentru că a fost ziua în care noi am ajuns în minoritate. Deci, nu ne puteţi cere să celebrăm această zi, precum nu puteţi cere unui copil să celebreze moartea mamei. Dar, totuşi, putem să proiectăm un viitor împreună (…), pentru că în Europa Centrală, în această regiune, avem nevoie unii de ceilalţi şi trebuie să trăim în pace şi cu respect reciproc, trebuie să păşim dincolo de aceste greutăţi, pentru că nu suntem inamici”, a completat preşedintele UDMR.