Politica

Sub pretextul alinierii legislației interne la directivele UE, UDMR solicită urgentarea legii răspunderii magistratului. Această anticorupție ne cam doare

Prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanţii UDMR solicită modificarea Codului de procedură penală, în regim de urgenţă, precizând că scopul modificărilor este acela de a alinia legislaţia românească la Directiva nr.343/2016 a UE, privind prezumţia de nevinovăţie.

Amintim că Uniunea a iniţiat proiectul în aprilie anul trecut, acesta fiind dezbătut în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat. Deşi în forul amintit documentul a primit aviz favorabil, proiectul nu a fost prezentat în plen. Astfel, UDMR a decis reintroducerea proiectului, subliniind că directiva UE a intrat în vigoare la 31 martie 2016, iar obligaţia statelor membre este să introducă aceste prevederi în legislaţia naţională proprie, până la 1 aprilie în 2018.

„S-a pierdut un an din perioada în care România trebuia să se conformeze directivei. A mai rămas încă 1 an şi 2 luni pentru punerea în aplicare a reglementărilor cuprinse în această directivă la nivel legislativ primar dar şi prin acte administrative generate de lege.

Uniunea a reînregistrat la Senat propunerea legislativă potrivit căreia persoanele suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale au dreptul de a beneficia de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei prin hotărâre definitivă. Totodată, conform propunerii UDMR, sarcina probei îi revine acuzării, iar orice îndoială rezonabilă privind vinovăţia ar trebui să fie în beneficiul acuzatului, dreptul de a nu se autoincrimina, dreptul de a nu coopera şi dreptul de a păstra tăcerea, respectiv dreptul de a fi prezent la propriul proces. Consecinţa acestui fapt este aceea că hotărârea instanţei trebuie să se întemeieze pe probe astfel cum îi sunt prezentate, şi nu pe simple acuzaţii sau presupuneri. Propunerea amendamentului reglementează, de asemenea, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a solicita o nouă procedură de judecată a învinuitului, în cazul în care decizia împotriva lui a fost adoptată fără participarea sa la proces”, afirmă liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila.

Potrivit reprezentanţilor Uniunii, actualul Cod de procedură penală cuprinde doar parţial reglementarea principiilor şi drepturilor fundamentale prevăzute de Directivă, necesitând, în opinia UDMR, completari şi modificări.

„Textul propunerii legislative depuse de UDMR prevede măsuri suplimentare de protejare a persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie. Prezumţia de nevinovăţie este adesea afectată în România, din cauza comunicării dintre organele de urmărire şi autorităţile judecătoreşti, precum şi a formei de prezentare a acestei comunicări în mass-media”, susţine deputatul UDMR, Márton Árpád, adăugând că proiectul de modificare legislativă iniţiat de UDMR prevede că în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptată împotriva persoanei care a provocat situaţia generatoare de daune.

„Totodată, fapta persoanei care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a comis una din acţiunile care au condus la situaţia generatoare de daune trebuie să constituie abuz în serviciu. Această dispoziţie reprezintă, desigur, responsabilitatea judecătorilor şi a procurorilor, dar proiectul UDMR se referă la orice persoană considerată autor al infracţiunii, nu se limitează doar la judecători şi procurori. Nu este vina noastră că România va trebui să plătească numeroase despăgubiri, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti internaţionale, care dovedeşte că înaintarea rechizitoriului sau hotărârea nu au fost adoptate în mod adecvat, prin urmare, cu toţii se gândesc numai la procurori şi judecători când citesc acest proiect”, explică deputatul.

Potrivit comunicatului de presă transmis de UDMR, grupul parlamentar al formaţiunii a solicitat dezbaterea în regim de urgenţă al proiectului legislativ. Precizăm că Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu această propunere pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *