In vizor

STUDIU: Principalul competitor al Clujului este Timisoara

Echipa care a coordonat elaborarea Strategiei Municipiului Cluj-Napoca a realizat o analiza comparativa a Clujului cu Brasov, Iasi, Constanta, Sibiu si Timisoara, deoarece una dintre problemele strategice identificate a fost “competitia din partea altor orase in context national si european”. Din studiu reiese ca Timisoara este principalul competitor la nivel national fiind avantajat de geografie, structura pietei muncii, numarul de salariati cu venituri ridicate si concentrarea economica.

“Cluj-Napoca are cea mai ridicata capacitate a administratiei locale de a genera venituri, obtinand cele mai consistente venituri proprii dintre municipiile analizate”, se arata in studiu.

In 2012, Clujul a avut un buget propriu de peste 450.000 de lei, cu aproape 100.000 mai mult fata de Brasov si Constanta, cu aproape 200.000 mai mult decat Iasi sau Sibiu si cu 40.000 de lei mai mult fata de Timisoara.

“In ceea ce priveste veniturile proprii pe cap de locuitor, Sibiul si Brasovul au cele mai ridicate valori, urmate de Cluj-Napoca, Constanta, Timisoara. Iasiul are cele mai mici valori ale acestui indicator, cu o diferenta apreciabila fata de celelalte municipii. La Cluj in 2012 venitul pe cap de locuitor din venituri proprii a fost de 1.389 de lei, in timp ce la Sibiu a fost peste 1.500, iar la Timisoara aproape 1.300. Clujul are cea mai ridicata pondere a veniturilor proprii in raport cu bugetul total – aproape 70% in 2012 si cam tot atat acopera din cheltuielile totale cu veniturile proprii. Gradul de autofinantare al autoritatilor locale are valori medii in intervalul 65-75% pentru Cluj-Napoca si Sibiu, municipile cu cele mai ridicate valori, fapt care arata o capacitate de a genera venituri mai ridicata decat a celorlate municipii. Municipiul Iasi are cele mai scazute procentaje”, mai arata studiul.

Cu toate acestea Timisoara sta mult mai bine la capitolul salarii, dintre orasele analizate orasul de pe Bega avand cei mai multi cetateni bine-platiti.

“Ponderea salariatilor cu venituri ridicate intr-o economie, dar si numarul absolut al acestora, pot oferi o serie de date privind, pe de-o parte, gradul in care respectiva economie devine o economie bazata pe cunoastere, dar si privind productivitatea muncii si competitivitatea fortei de munca. Pe de alta parte, numarul acestora poate indica si masura in care respectiva economie va atrage astfel de angajati pe viitor, potrivit raportului Bancii mondiale, profesiile avand tendinta de a se concentra. Altfel spus, un specialist IT este mai probabil sa se indrepte spre o zona cu un numar ridicat de astfel de angajati decat spre alte zone”, subliniaza analiza.

Timisoara are numarul cel mai mare de angajati in sectoare cu salarii peste media nationala, peste 30% din totalul angajatilor se incadreaza in aceasta categorie, in timp ce la Cluj-Napoca doar 22,9% dintre angajati au salarii ridicate.

“Pe distante scurte, Cluj-Napoca are cea mai ridicata densitate economica, la 20 de minute de centrul orasului fiind accesibila o populatie de 360,000 de locuitori si agenti economici care cumuleaza o cifra de afaceri reprezentand aproximativ 3,3% din venitul tuturor companiilor de la nivel national. Pe o distanta de 40 de minute, cel mai competitiv municipiu este Constanta, care ofera acces la aproape 500.000 de locuitori si la companii cu venituri cumulate reprezentand 4,12% din veniturile nationale. La o distanta mai ridicata, de 60 de minute de centrul orasului, respectiv 60 minute de periferia orasului, Timisoara ofera cea mai buna alternativa, cumuland 767.000, respectiv, 945. 000 de locuitori, precum si firme cu venituri reprezentand 6% din veniturile nationale, multe peste celelalte municipii, car nu ating pragul de 5%. Din perspectiva accesului la o forta de munca calificata, municipiul Cluj-Napoca sta cel mai bine, la distante neglijabile insa fata de restul municipiilor. Avantajul competitiv se pierde pe distante mai lungi, unde Timisoara prezinta o concentrare economica superioara, atat in termeni de populatie cat si in termeni de mediu de afaceri”, arata specialistii.

In concluzie, Timisoara se reconfirma ca principal competitor al municipiului Cluj-Napoca.

“Avantajul geografic – proximitatea fata de granita de vest – structura pietei muncii si concentrarea economica reprezinta principalele avantaje competitive ale Timisoarei. Pe de alta parte, Cluj-Napoca prezinta o serie de avantaje structurale, indicate pe de-o parte de capacitatea superioara de a genera venituri locale (venituri proprii per capita) iar pe de alta parte de calitatea vietii superioare in Cluj-Napoca (indicele de dezvoltare umana). De asemenea, economia locala a Clujului este mai diversa, cu domenii high end (ex: IT) semnificative. Totusi, Cluj-Napoca trebuie sa depuna eforturi sa recupereze ecartul in termeni de salariati in domenii cu venituri ridicate, unde Timisoara are un avantaj important fata de Cluj. Capacitatea acestora de a genera venituri locale, dar si de a atrage locuri de munci similare ii fac un indicator cheie pentru dezvoltarea locala. De asemenea, economia judeteana pare a fi mult mai dependenta de anumite sectoare economice decat cea a Timisului, ceea ce poate reprezenta, in conditii favorabile, un avantaj, dar poate genera si vulnerabilitati semnificative in conditii de incertitudine economica”, concluzioneaza autorii studiului.

Analiza se bazeaza pe calculele proprii ale autorilor si pe analiza recenta a Bancii mondiale, Competitive cities: reshaping the economic geography of Romania (2013).

Foto: codrosu.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *