Strategie pentru scoli incluzive. Proiectul ROMEDIN lupta pentru acceptarea copiilor din Pata Rat in scolile din oras

Macar prin scoala sa reuseasca sa ajunga copiii la oras”. Sunt vorbele unei mame din Pata Rat care isi doreste un viitor mai bun pentru micutii ei. Dar nu intotdeauna ajung copiii din Pata Rat in oras, maxim pana la scoala Traian Darjan din Someseni, care de-a lungul anilor a ajuns sa aiba aproape 80% dintre elevi in aceasta zona. Aici copiii sunt spalati si pentru cateva ore se simt copii, asa cum ar trebui sa se simta toti cei de varsta lor, fara sa fie aratati cu degetul pentru ca vin de la gunoaiele orasului. Scolile din oras ii refuza de cele mai multe ori, exceptandu-i pe cei mutati de pe strada Coastei in Pata Rat, care frecventau deja scolile din centru. Ii refuza pentru ca sunt romi, pentru ca sunt murdari si pentru ca clujenii neaosi nu concep ca odrasla lor sa stea in banca cu un tigan. Asta isi propun sa schimbe cei din proiectul ROMEDIN, sa creeze o retea de scoli incluzive in Cluj-Napoca, unde copiii din Pata Rat nu doar sunt acceptati, ci si ajutati sa se integreze.

Proiectul de 250.000 de euro, initiat de Fundatia Desire, finantat 90% prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romania, iar restul de la bugetul local, a inceput toamna anului trecut. In prima parte au avut loc activitati tip after-school si altele, iar acum se organizeaza dezbateri pentru a gasi cea mai buna cale spre a crea o retea de scoli in Cluj-Napoca unde copiii din Pata Rat sa fie integrati.

“Cautam solutii la acea situatie: ce poate oferi scoala, ISJ, Primaria pentru ca sa se schimbe ceva in sansele copiilor care locuiesc azi in Pata Rat. Acei copii care se nasc in acea zona, respectiv prin familia lor ajung sa traiasca acolo si sunt si de etnie roma, ce se intampla cu ei atunci cand ajung sa fie de varsta scolara si vor sa se inscrie la scoala? Vedem, de cele mai multe ori, cum sunt respinsi de foarte multe scoli pentru ca sunt romi, din cauza acelor prejudecati care se leaga in mintea multora din acest oras”, a subliniat Eniko Vincze de la Fundatia Desire.

Scoala Darjan a devenit unitatea scolara consacrata care serveste zona Pata Rat in ultimii ani.

“Nu a existat o actiune de desegregare scolara coordonata de ISJ la nivelul tuturor scolilor din oras, sau proiecte care sa fi actionat la nivelul retelei scolare. Stigma asociata cu zona Pata Rat si a locuitorilor sai s-a extins si asupra scolii Darjan, cea din urma, respectiv copiii si cadrele didactice de acolo devenind in contextul scolilor din oras ceea ce zona Pata Rat este in mentalul colectiv al intregului oras. Adica un spatiu social marginalizat si etichetat drept sursa de primejdii, un loc de evitat si de pastrat la distanta, un teritoriu si o populatie blamate pentru toate dezavantajele pe care le cunosc. Drept consecinta, precum populatia majoritara refuza in mod preponderent sa accepte relocarea familiilor din zona  izolata si poluata Pata Rat in cartierele mixte ale orasului, alte scoli decat scoala Darjan isi exprima temerea de a se transforma intr-o scoala de tipul scolii Darjan in urma scolarizarii copiilor din Pata Rat in aceste unitati”, au mai aratat reprezentantii proiectului ROMEDIN.

Masurile propuse de o echipa de specialisti sunt dezbatute in cadrul Atelierelor de lucru ROMEDIN, la care participa cadre didactice, parinti din zona Pata Rat, reprezentanti ai Inspectoratului scolar Judetean Cluj si ai Primariei Cluj-Napoca. Apoi strategia va fi promovata in scoli si la autoritatile locale, in speranta ca micutii din Pata Rat vor ajunge la mirificul oras macar prin scoala.

Comentarii

Eniko Vincze

24.11.2015 14:09

Multumiri pentru prezentare. Intr-adevar, programul ROMEDIN include mai multe componente: servicii socio-educationale de tip scoala dupa scoala (pranz, program educational, transport) in 6 scoli din Cluj-Napoca, de care beneficiaza circa 300 de elevi timp de 10 luni, intre luni-vineri, cu implicarea a peste 35 de cadre didactice; programe de educatie non-formala timp de 10 luni in fiecare zi de sambata la Casa Tranzit (Atelierul de educatie vizuala, si Atelierul de teatru comunitar), de care beneficiaza 80 de copii, cu implicarea a 6 artisti; servicii pentru prevenirea abandonului scolar (ceea ce implica activitati ale unor psiho-pedagogi in colaborare cu scoala si familia, axate pe cazuri individuale); identificarea caracterului incluziv al 6 scoli selectate si a unor modalitati prin care acesta poate sa se dezvolte in viitorul apropiat prin actiuni locale de la nivelul scolilor printr-o colaborare intre cadre didactice, elevi si parinti. Deoarece echipa proiectului crede ca ONG-urile nu pot si nu trebuie sa preia responsabilitatile institutiilor publice si ca proiectele cu finantare externa nu pot inlocui politicile (in cazul acesta cele educational-scolare) finantate din bani publici, deoarece dorim sa contribuim la crearea unor premise institutionale care sa faciliteze continuarea activitatilor ROMEDIN si dupa terminarea proiectului, ne propunem sa elaboram si promovam Strategia retelei clujene a scolilor incluzive. Prima varianta a Strategiei a fost elaborata de o echipa compusa din profesorii Bertea Mircea, Chicinas Luminita, Copoeru Lucia, Tinica Silvia, Vaetisi Lorena si Vincze Eniko. Ea este dezbatuta la Atelierele de lucru ROMEDIN despre care ati relatat in articol.  Pe urma va fi prezentata Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, precum si Primariei si Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca cu scopul ca cele din urma sa o adopte si sa o sustina prin mecanismele financiar-institutionale care le sunt la indemana. Strategia include o serie de masuri care vin atat in sprijinul copiilor din zone de locuire marginalizate si precare, cat si in cel al scolilor si cadrelor didactice care lucreaza cu acesti copii si cred ca scoala si sistemul de invatamant pot fi instrumente ale dreptatii sociale si nu se reduc doar la performante academice si/sau la performanta de a produce forta de munca pentru piata muncii. Masurile propuse se bazeaza pe recunoasterea faptului ca individul se poate realiza in viata (printre altele pe planul studiilor scolare) daca institutiile si politicile publice ii pun la dispozitie instrumente care il sustin in eforturile sale de a depasi dezavantajele conditiei in care este impins de catre economia politica a sistemului in care traieste.   

Adauga comentariu