Echipa de lucru a Asociatiei Cluj Capitala Culturala Europeana 2021 coordonata de Florin Morosanu, Istvan Szakats, Hanna Ugron si Rarita Zbranca a elaborat strategia culturala a municipiului Cluj-Napoca pentru urmatorii sapte ani. Documentul, extrem de important in contextul candidaturii Clujului la titlul de Capitala Culturala Europeana (CCE) va fi dezbatut maine de la ora 12 in Sala de Sticla a Primariei. Pe langa clasicele campanii de constientizare, programe speciale in scoli sau studii in document apar si cateva idei mai indraznete si mai inedite precum autorizarea artistilor stradali sau retea de internet gratuit in tot orasul.
Echipa a trasat zece prioritati strategice pentru acea perioada, in fiecare caz fiind elaborate si recomandari. Astfel, pentru cresterea accesului la cultura se recomanda vouchere culturale, parteneriate si programe speciale in scoli, dar si transport public la evenimente si transformarea mijloacelor de transport in comun in mijloace de afisaj cultural. Printre problemele identificate la categoria sustenabilitatii sectorului cultural se numara participarea scazuta la actul cultural, sprijinul redus din partea mediului economic, capacitatea redusa a operatorilor culturali de a accesa fonduri europene, de a genera venituri proprii, dar si disponibilitatea redusa a publicului de a plati pentru actul cultural. Posibilele solutii ar fi infiintarea unui fond din care sa se cofinanteze proiectele culturale sustinute prin fonduri europene, dar si alocarea unui procentaj din taxele si impozitele locale pentru proiecte culturale.
Incurajarea productiei de noi continuturi este un alt punct important pe lista de prioritati si se recomanda “dezvoltarea unui calendar cultural al orasului – care sa permita o imagine de ansamblu asupra programului cultural anual, corelarea activitatilor diferitilor operatori culturali, arhivarea publica a evenimentelor trecute”, dar si incurajarea co-productiilor internationale.
Nivelul redus de cooperare la nivel international si importul de evenimente se pot corecta prin sustinerea participarii la retele europene, dezvoltarea unui program de rezidenta international, promovarea turismului cultural si city marketinf focalizat pe profilul cultural.
Cei care au elaborat documentul considera ca este nevoie de o noua abordare a culturii, ca facilitator al transformarii sociale, iar pentru asta e nevoie de “un document strategic (manifest) care sa redefineasca cultura, rolul ei in societate, valorile pe care le promoveaza” si bineinteles “asumarea publica a acestei abordari”. Nu puteau lipsi nici un “studiu cu privire la potentialul de asiminare a acestei abordari” si “campanii de comunicare/constientizare”.
In ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii se recomanda “un program de achizitie – recuperare pentru comunitate a unor spatii simbol, ex. Boema, Continental, Flacara, Croco”, dar si crearea unui acord de colaborare intre administratia locala si principalii proprietari de spatii din oras, precum UBB, Biserica sau comunitatea evreieasca.
De asemenea, pentru cresterea calitatii actului de cultura si a profesionalismului operatorilor culturali, ar fi nevoie, in opinia autorilor strategiei, de programe de dezvoltare profesionala pentru manageri, dar si de “un corp de experti culturali – pentru monitorizarea anuala a implementarii strategiei si stabilirea prioritatilor anuale pentru domeniul cultural”.
Pentru incurajarea utilizarii spatiului public se recomanda autorizarea temporara gratuita a artistilor stradali, pietonalizarea mai multor spatii centrale, revitalizarea zonei Garii si reamenajarea Pietei Mihai Viteazu ca loc pentru piete, targuri de producatori, colectionari. De asemenea pentru o mai buna comunicare culturala se indica dezvoltarea unei retele de internet gratis in tot orasul si a unei platforme online – calendar cultural. De asemenea se propun imbunatatiri in ceea ce priveste sistemul de afisaj.
Foto: http://cmpg.ro/