Statuile neamplasate ale Clujului. Busturile lui Decebal si Traian, opere ale lui Ettore Ferarri, uitate intr-un depozit de muzeu

Daca ar putea vorbi, doua splendide busturi din bronz, infatisandu-l pe regele Decebal si imparatul Traian ar putea istorisi o adevarata odisee care se intinde pe o perioada de aproape un secol, poveste intortocheata care incepe glorios la Roma si se incheie sec intr-un depozit al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (MNIT). Sunt cele mai importante dintr-o lista marcata cu "statui neamplasate" in patrimoniul Primariei. 

Alaturi de acestea, lista mai cuprinde un medalion-acvila, depozitat tot la MNIT, plus o placa "comemorativa Alexandru Petrovici", a carui adresa nu a fost notata. 

"Acea placuta comemorativa nu a fost instalata, am inteles ca e putin avariata. Se afla in patrimoniul primariei de prin 1998. La momentul respectiv nu li s-a gasit un loc in care sa fie amplasate si au fost date in custodie muzeului, pentru expunere. Nu exista in acest moment dorinta ca ele sa fie amplasate in oras", a explicat un reprezentant al Biroului Mass-Media din cadrul Primariei Municipiului Cluj-Napoca.

Cele doua busturi se afla la MNIT, intr-o sala de la etaj folosita in acest moment ca depozit de exponate. 

Povestea lor nu mai este cunoscuta in detaliu. 

"Au fost comandate deodata cu Lupa Capitolina, monument care acum se afla pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca. Cert este ca in 1928 se aflau in primaria orasului, probabil in sediul cunoscut astazi ca "Primaria Veche". O data cu ocuparea Transilvaniei de catre hortysti, in 1940, pentru a se evita distrugerea lor de catre noiii ocupanti, au fost duse la Turda, la Muzeul de Istorie, unde au ramas mult timp. Dupa Revolutie, in timpul fostului pprimar Gheorghe Funar, au fost aduse si depozitate la noi", a precizat pentru Ziar de Cluj dr. Ovidiu Muntean, muzeograf in cadrul MNIT. 

Din istoria acestor lucrari s-a pastrat si zvonul ca ele ar fi trecut si prin Timisoara. 

"Sunt niste statui frumoase, lucrate in acelasi stil cu Lupa Capitolina, si aceasta a stat o vreme la noi in muzeu. Un domn Marian Lazar a realizat un studiu despre ele, se pare ca au avut un traseu uimitor, unii ziceau ca au fost pe la Timisoara... Noi mai stim doar crampeie din istoria incredibila a acest statui. Cel mai probabil sunt opera aceluiasi sculptor care a realizat si Lupa Capitolina, Ettore Ferrari. Faceau parte din aceleasi contracte pe care primaria clujeana le-a incheiat cu municipalitatea Romei. Eu sunt de 20 de ani la muzeu si nu au fost expuse pana acum. Oricum, noi mai avem un bust al lui Decebal, sculptat in piatra. Statuile au drumul si viata lor, fiecare epoca istorica le-a valorizat sau, dupa caz, le-a diminuat valoarea", a conchis Muntean.

Statuia Lupa Capitolina aflata in centrul Clujului a fost donata de statul italian Romaniei, alaturi de inca una, identica, daruita Chisinaului, "drept simboluri ale unitatii romanilor din zonele unificate cu Regatul Roman", potrivit Wikipedia. A fost realizata dupa lupoaica de pe Capitoliu, cu Romulus si Remus. Pe soclul monumentului din Cluj se afla un basorelief cu imaginea imparatului Traian si cu cu inscriptia ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI. Initial a fost amplasata in Piata Unirii, in fata statuii lui Matei Corvin. Festivitatea de dezvelire a avut loc in 28 septembrie 1921, fiind prezidata de Iulian Pop, primul primar roman al municipiului, în prezenta a numerosi localnici.

In 1940, in urma Dictatului de la Viena, din 1940 si pana in 19944 statuia a fost adapostita la Sibiu. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, statuia a revenit la Cluj, dar noul climat politic existent nu a permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea a fost montata în anul 1967, la inițiativa profesorului Constantin Daicoviciu, in fata cladirii centrale a Universitatii, unde a ramas pana in 1973, cand statuia a revenit în Piata Unirii, pe locul ei din fata universitatii fiind amplasat grupul statuar Scoala Ardeleana.

 Statuia Lupoaicei a fost mutata ulterior la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurata de sculptorul Liviu Mocan, iar in 2007 de sculptorul Kolozsi Tiberiu, ulterior ea fiind amplasata la jumătatea Bulevardului Eroilor, unde se afla si acum.

Adauga comentariu