Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Cluj are la activ numeroase premii si realizari notabile in domeniu, dar angajatii isi primesc salariul cu 17-18 luni intarziere si nu sunt bani nici pentru actualizarea site-ului. A castigat recent procesul care ii scapa de datorii, insa conducerea se teme de amenintari din alte parti. Directoarea unitatii acuza grupuri de interese care vor sa puna mana pe terenuri si arata cu degetul spre UDMR. Pe de alta pare, Federatia Agrostar propune, conform mediafax.ro, restructurarea statiunilor si iesirea de sub tutela statului.
Eugenia Harsan, directoarea SCPD nu vede cu ochi buni propunerea Federatiei Agrostar de restructurare a statiunilor de cercetare si mai ales scoaterea lor de sub tutela Academiei de Stiinte Agricole si Silvice si autofinantarea lor pe baza proiectellor.
“E clar ca exista intentii asunse acolo. Statiunile de cercetare sunt ultimele terenuri care nu au fost devalizate din sistemul de stat. In momentul cand nu mai apartin unui sistem coagulat si organizat, riscul de a disparea este mult mai mare. Este mult mai usor sa dezbini o unitate care nu are sustinere si nu mai are parte de organizare conform interesului national. Sistemul privat poate fi autonom, dar sistemul privat trebuie sa fie organizat”, a precizat ea.
“Daca societatea stiintifica nu va mai exista, nu vom mai avea nici unitatile specializate pe rezolvarea problemelor specifice ale Romaniei si vom sta cu mana intinsa la niste oameni care sa vina dinafara sa ne rezolve problemele agriculturii romanesti”, avertizeaza Eugenia Harsan, directoarea statiunii clujene.
“Este pacat, pentru ca exista o actiune concertanta, pot spune ca sunt grupuri care au interes de fond funciar si vor sa distruga cercetarea stiintifica din Romania. Va spun sincer, vorbind cu specialisti de marca de afara si intrebandu-i de soarta cercetarii stiintifice de la ei – ma refer la Austria, Franta – au spus ca peste 50% din produsul final este rezultatul cercetarii stiintifice. Daca nu vom sustine cercetarea stiintifica, Romania nu este intr-o situatie foarte buna”, atrage ea atentia.
Directoarea Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola (SCDP) este convinsa ca problema cercetarii stiintifice din Romania ar trebui sa intre si in atentia societatii civile.
“Oameni valorosi din toate domeniile ne-au plecat din tara. Aici se lucreaza in conditii foarte grele, facem eforturi foarte mari sa ne mentinem. Ganditi-va ca suntem cu salariile cu o intarziere de 17-18 luni si se lucreaza intr-un sistem de dedicare personala si cu sacrificii care nu pot fi intelese decat de cei care lucreaza in sistem si este pacat. Nu stiu cati oameni din tara mai lucreaza in conditiile acestea. Nu conteaza cine va fi director in aceasta unitate, ci conteaza ca munca de zeci de ani in aceasta unitate se va distruge si nu se va recupera niciodata. Sa se distruga este foarte usor, de recuperat mai greu”, atrage atentia Harsan.
Solutia este in curs de aplicare, a precizat aceasta, referindu-se la Legea 45, privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionesc-Sisesti” si a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare.
“Pentru aceasta trebuie ca lucrurile sa se miste putin si sa nu mai fim blocati. Sunt oameni care se lauda cat de mult ne-au sabotat. Asa ceva nu este permis intr-o tara civilizata. Vin oameni care imi spun ca ei au deja facut planul de dezvoltare pentru locuinte pentru un teren care nu li se cuvine”, dezvaluie directoarea statiunii.
Aceasta sustine ca respectivele persoane i-au spus ca isi vor atinge scopul, mai devreme sau mai tarziu.
“A fost Laszlo Attila, mi-a spus sa sunt grupuri de interese in spatele lui si sa nu mai ies in media pentru ca, oricum, scopul este sa ne lichideze. Sunt lucruri cunoscute, nu e nimic ascuns. Chiar domnul Boros Ianos, cand inca mai era in viata, ne-a spus ca au ca sarcina de partid sa lichideze statiunea. E si UDMR-ul, dar sunt si altii din pacate. Suntem intr-o situatie de permanenta stare de razboi cu sistemul, ca nu ne apartim. Ne zbatem in niste conditii foarte grele. Faptul ca oamenii au iesit suparati este de inteles. E rau ca se pun interesele personale in fata intereselor de grup. Interesul este foarte foarte mare si e important ca statiunea sa fie salvata”, sustine directoarea.
Vechea datorie a unitatii, cauza pentru care Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara nu poate prelua statiunea, este pe cale sa fie achitata, a anuntat directoarea.
“Datoria este in curs de plata, pentru ca noi am castigat la Inalta Curte de Casatie si Justitie un proces si banii urmeaza intr-o masura aproape completa sa fie platiti intr-un timp relativ scurt de catre Ministerul de Finante, Ministerul Agricultura si Academia Agricola. Toate aceste institutiile au obligatia sa faca demersurile pentru plata acestor datorii, in urma deciziei judecatoresti. De acesti bani nu am beneficiat in anul 2011”, precizeaza Harsan.
Datoria in cauza se ridica la suma de 8 milioane de lei.
“Saptamana trecuta am fost la Bucuresti si lucrurile se misca, vom vedea in ce masura vom avea si succes. In clipa aceasta, pana cand nu vad negru pe alb nu mai cred nimic”, spune aceasta.
In prezent, unitatea are 24 de angajati si 367 de hectare, din care conducerea si-a propus sa foloseasca 168 de hectare, “suprafata indispensabila cercetarii”.
“Partea de productie o lasam zonei private”, a punctat ea.
“Avem multe realizari, intre cele mai recente ar fi Marele premiu al concursului international Pro Invent pe soiuri de trandafir, de mar si gladiole”, a mai precizat directoarea.
De asemenea, in 2015, unitatea a primit Marele Premiu al Societatii Romane a Horticultorilor pentru 10 soiuri de pomi, 7 de flori si 14 soiuri de trandafir.
De cealalta parte, senatorul Laszlo Attila, fost viceprimar al Clujului, neaga implicarea in grupurile de interese acuzate.
„Nu stiu sa fi avut astfel de discutii cu doamna. La vremea respectiva, in 2008-2012, pur si simplu in calitate de membru in comisia de fond funciar au fost mai multe solicitari, inclusiv sentinte definitive de la Inalta Curte, cu titlu executoriu. E o procedura standard de procedare in cazul statiunilor. Asta a fost tot. Din cate am inteles, domniile lor au depus o plangere penala impotriva executorului judecatoresc care s-a deplasat la fata locului pentru punerea in posesie conform celor 3-4 sentinte definitive din cadrul statiunii. Atunci au fost o serie de discutii. E o suprafata totala isumata undeva la 47 de hectare. In cazul statiunilor, legea spune ca este printre putinele situatii in care nu trebuie sa respecti vechiul amplasament, deci, din momentul recunoasterii redodandirii proprietatii, nu trebuie sa il mai intrebi pe vechiul proprietar daca e de acord cu repozitionarea. Pur si simplu, se grupeaza la marginea statiunii asa incat sa nu se pericliteze cercetarea si activitatea statiunii. De aici au apariut discutiile. Conform legii, atributul intocmirii palnului parcelar este al comisiei locale. Cred ca interesele sunt in capul doamnei”, a declarat acesta.
Un alt aspect adus invocat de fostul viceprimar este efortul autoritatilor „supramenesc, ca statiunea sa nu intre in incidenta Legii Cercetarii.
„Legea Cercetarii, care urma sa fie adoptata de catre Parlament, spunea ca in cazul institutiilor de cercetare care functioneaza in intravilan merge o comisie de specialitate, stabileste care este suprafata efectiva utilizata pentru cercetare, o delimiteaza si, in cazul localitatilor e maxim 60 de hectare. Asta ar fi in rezumat. Ar fi delimitat zona cercetarii si, unde, nu este folosit terenul, se transfera comisiilor locale de fond funciar pentru a fi restituit. ca sa nu intre aici si ei, am tot facut anexe la Legea de Funtionarea Statiunii de Cercetare „George Sisesti”. Vreau sa va spun ca pana in ’89 aceasta statiune a avut peste 1.000 de hectare. Din cate tin minte, inclusiv Tetaromul din Jucu apartinea de ei, plus ca aveau o sectie in Someseni. Ei s-au agitat cu aproximativ 171 de hectare. Au mai fost semne de intrebare legate de cat e activitate stiintifica si cat e activitatea comerciala. Au fost acumulate anumite datorii catre buget, e o situatie SF”, a explicat Laszlo.
Senatorul a mai subliniat „inca un aspect, despre care s-a vorbit un pic mai putin”.
„E vorba de ocolitoarea Est Calea Turzii-Someseni. Nu mi s-a parut normal ca in cazul unei institutii de cap sa platim despagubiri pentru o eventuala expropriere a unui teren pentru un drum de utilitate publica. De pe Calea Turzii, la vremea respectiva s-a aprobat un PUZ care mergea pana in zona Selgros. Prevedea ca drumul sa treaca prin statiune. iarasi, nu mi s-a parut normal ca statul sa exproprieze si sa plateasac unei institutii bani pentru terenul de care are nevoie pentru utilitate publica. Se ciocneau trenuri in capul meu cand auzeam de astfel de situatii”, a adaugat Laszlo Attila, precizand ca nu s-a ajuns la situatia respectiva.