150 de elevi de clasa a VIII-a din Cluj au ales deja ca primă opțiune școala profesională pentru viitorul an școlar, numărul lor fiind atât de mare încât este considerat o premieră pentru sistemul educațional local.
Adolescenții au trecut peste prejudecăți, au înțeles că nu mai este nicio rușine să mergi la școala profesională și că nu oricine este făcut pentru un liceu teoretic și o facultate.
Unii adolescenți sunt împiedicați de bugetul redus să viseze la o diplomă de liceu teoretic ori de rezultatele slabe obținute la Evaluarea Națională, astfel că singura lor opțiune este școala profesională. O altă categorie de adolescenți tot mai des întâlnită în ultimii ani este a celor care se înscriu de bună voie la școlile profesionale. Ce îi motivează pe aceștia din urmă și de ce au din nou succes clasele profesionale?
Aceași Mărie cu o pălărie mai frumoasă
În regimul comunist, meseriile aveau adepți pentru că nu erau multe opțiuni pe piața muncii. În plus, școala profesională venea la pachet cu anumite beneficii: viitorul angajator, statul, plătea integral școala, cazarea și masa elevului, în schimbul angajării după absolvire. Dacă absolventul refuza să lucreze la cel care i-a sponsorizat școala, era obligat să returneze banii cheltuiți pentru el.
În prezent, statul român nu mai promite angajarea la terminarea unei școli profesionale dar oferă o bursă lunară de 200 lei fiecărui copil. În schimb, agenții economici colaborează cu școlile profesionale și oferă o masă caldă și transport până la locul de practică, angajarea pe perioada de vară sau pe perioadă determinată. Aceste facilități îi determină pe mulți absolvenți ai ciclului gimnazial să se orienteze spre zona profesională.
Ce diferă față de învățământul profesional din perioada comunistă sunt clasele de tip dual. Potrivit inspectorului școlar general, Valentin Cuibus, aceste clase sunt tot un fel de clase de profesională, dar este obligatoriu contractul cu agentul economic, care se angajează să îi dea a doua bursă elevului, în afară de cea pe care i-o dă statul român, și se încheie un precontract de angajare cu viitorul absolvent. Practic, în această formă de învățământ, elevul este plătit ca să meargă la școală. Angajatorul asigură prin contract practica pe durata a 3-4 zile pe săptămână, iar formarea teoretică se face o zi sau două în cadrul școlii.
Premieră: 150 de copii au ales deja școala profesională
Până anul acesta, majoritatea absolvenților de clasa a VIII-a alegeau școala profesională doar dacă nu reușeau să intre la liceu. Acum, lucrurile s-au schimbat. De la începerea anului școlar și până acum, 150 de copii au ales ca primă opțiune școala profesională pentru viitorul an școlar.
„Noi suntem în faza de elaborare a proiectului pentru 2017-2018. Vom merge pe un număr destul de mare de clase de dual. Așteptăm să iasă metodologia săptămâna aceasta și vom crește și numărul de clase profesionale. De ce? Pentru că cererea pe piață este mai mare decât în anii trecuți. Lumea vrea și oameni cu pregătire medie, nu numai cu pregătire superioară. Noi facem în fiecare an un sondaj la toți absolvenții de clasa a VIII-a. Pentru prima dată, anul acesta, avem 150 de copii care au ca primă opțiune școala profesională. Până acum era ca rezervă – nu am intrat în altă parte, mă duc la școala profesională. Pentru prima dată avem 150 ca primă opțiune. Vor profesională, și nu liceu înainte”, a declarat Valentin Cuibus.
Au pus examen din cauza cererii prea mari
Meseriile de mecanic auto, tinichigiu, vopsitor și operator pe mașini cu comandă numerică sunt de interes pentru copii. Rodica Feștilă de la Colegiul Tehnic de Transporturi Transilvania a declarat pentru Cluj 100% că au atât de multe cereri încât sunt nevoiți să impună examen candidaților. ,,Anul trecut chiar am fost în situația că am dat examen pentru că am avut foarte multe cereri. Mai multe decât numărul de locuri. Mulți dintre elevi au fost angajați acolo unde au făcut orele de instruire practică.
Majoritatea elevilor provin din mediul rural și bursa pe care o primesc este o motivație în plus. Școala de șoferi intră în curicullum și îi atrage”, a explicat Rodica Feștilă.
La Liceul Tehnologic UCECOM Spiru Haret Cluj-Napoca, clasele profesionale sunt mai solicitate decât cele de liceu. ,,În ultimii trei ani aproape ni s-a dublat numărul de elevi. Avem maistre foarte bune care îi învață pe copii. Avem elevi în clasa a XI-a care lucrează în saloane. Încercăm să avem și noi clase de tip dual, suntem în discuții cu mai mulți agenți economici”, a declarat Ileana Mihalca, directorul Liceului Tehnologic UCECOM Spiru Haret Cluj-Napoca.
Părinții, mai reticenți decât copiii
Există totuși și rețineri față de învățământul profesional. Părinții sunt cei care nu ar vrea să își vadă copilul la o școală profesională.
Anca Pop, profesor la Colegiului Tehnic de Construcții Anghel Saligny a spus că există cereri pe piață, domeniul construcțiilor merge foarte bine și totuși există rețineri. „Părinții nu-și susțin copiii să se orienteze spre profesională. Am avut o situație cu o mamă foarte indignată că copilul ei este de liceu, nu de profesională. Nu știu dacă există copil de liceu, copil de profesională. E vorba de interesul pe care-l manifestă copilul. Am întâlnit copii foarte isteți și foarte pregătiți care își doreau pur și simplu o meserie foarte bine plătită”, a afirmat Anca Pop.
Profesorii sunt de părere că părinții ar trebui consiliați pentru a înțelege că școlile profesionale nu sunt o rușine. „Ar trebui consiliați părinții. Au mentalitatea că copiii trebuie să facă liceul chiar dacă copilul nu știe bine să citească. Nu toată lumea are același nivel. Unii sunt făcuți pentru meserii, alții pentru muncă de birou. Unii părinți nu vor să accepte că elevul are îndemânare pentru o anumită meserie. În general, copiii sunt deschiși. Mentalitatea vine de la părinți și de la unii profesori din generală”, a punctat și Ileana Mihalca, directorul Liceului Tehnologic UCECOM Spiru Haret.
Ce spun elevii de la profesională
A.D învață la Liceul Tehnologic UCECOM Spiru Haret Cluj și a ales școala profesională pentru că la terminare va avea patru calificări: coafor, frizerie, manichiură și pedichiură. „După ce voi termina școala, știu sigur că nu mă voi mai gândi unde o să am de lucru. Știu că am aceste patru meserii și o să mă descurc”, spune încrezătoare eleva. Are o slăbiciune pentru coafor. Părinții ei au fost de acord să învețe la profesională pentru că și sora ei e la aceeași școală și le place locul unde învață fetele. Tânăra crede că șansele de angajare sunt mai mari decât dacă termină un liceu teoretic. O săptămână obișnuită pentru A.D înseamnă trei zile de practică și două de teorie.
P.D, o altă elevă de la Spiru Haret spune că părinții au lăsat-o să aleagă ce îi place să facă. Orele ei sunt de dimineață, ca la aproape orice liceu teoretic și spre încântarea ei de la anul va începe practica într-un salon.