Care îi vedeți primii pe Lucia Suciu, Remus Lăpuşan, Cornel Itu, Alexandru Cordoş, Vasile Sălătioan, Dan Canta sau Ioan Oleleu, purtătorii de cuvânt ai propriilor oportunisme tardive, care sperau să se întâlnească ieri cu preşedintele PSD Liviu Dragnea pentru a-i cere să numească un parlamentar de Cluj ca preşedinte interimar al PSD Cluj, sau măcar pe unul dintre vicepreședinții de la “Centru”, întrebați-i de ce nu au înțeles nimic din ceea ce le-am scris acum trei zile – că se duc la București doar pentru “a lua un șut în dos să li se urce mințile la cap și să priceapă că, cu ei, fără ei (dar mai bine cu ei), schimbarea se va produce drastic la Cluj” (mă scuzați că mă auto-citez)?
Nu numai că nu au înțeles nimic din ceea ce li se întâmplă (în afară de faptul că ar putea lupta fiecare pentru el, mimând că sunt împreună), dar s-au și lăcomit să afle mai repede cu o zi aceasta. Au cheltuit timp și bani să se întâlnească cu secretarul general al partidului Marian Neacşu. Cu care au vorbit discuții.
La prima conferință de presă a PSD Cluj de după dezastrul pe municipiul Cluj-Napoca de la alegerile locale, m-am dus și eu cât să văd cum se contorsionează Remus Lăpușan să anunțe o victorie care nu există și cum se îmbată cu apă rece că va face și va drege și, chiar dacă a pierdut dezastuos Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, va câștiga, prin troc, președinția județului pentru Itu. Nu că Itu nu ar fi meritat această funcție, măcar pentru faptul că pe județ a avut rezultate foarte bune, dar jocurile erau deja jucate. Și, cu toate speculațiile făcute ulterior, era clar că bugetul Cluj-Napoca era mult mai tentant pentru UDMR Cluj decât orice alte trocuri. Chestii pe care i le-am spus în conferința de presă. Numai că Lăpușan era orb și surd printre sicofanții de presă care-i suflau poalele hăinuței să pară că zboară, hăhăind la glumițele-i de autobază. (chiar mă întreb câți dintre hăhăitori au să-l mai caute de acum în colo dacă nu va avea loc nici măcar pe lista din toamnă, dar asta este altă poveste)
Trecând peste orgoliile personale (ale mele, de data aceasta), Remus Lăpușan își merită soarta și PSD Cluj merită o schimbare drastică – una de genul pe care a avut-o PD Cluj în 2001, când Peco Păcuraru a luat un șut la fel de drastic în dos, în locul lui fiind numit Emil Boc, care și-a adus propria echipă de tineri pedeliști pe lângă el. În trei ani a luat primăria Cluj-Napoca – și de atunci nu i-o mai ia nimeni din mână. Punct.
Ioan Rus și echipa sa erau istorie încă de atunci, le-au trebuit pesediștilor 12 ani să realizeze asta. Și asta după tăvălugul USL din 2012! Tăvălug în care Cluj-Napoca a rămas pe loc, de neclintit.
Te și umflă râsul (deși ar trebui să ne fie milă) despre cum n-au înțeles nimic din ceea ce li se întâmplă. Auzi la ei ce au declarat imediat după ce Liviu Dragnea le-a înfundat turul pantalonilor până la amigdale: “Nu s-a decis nimic la întâlnirea cu Neacşu. A fost doar o întâlnire preliminară în care noi ne-am spus problemele pentru care ne-am deplasat la Bucureşti. Cu siguranţă ne vom întâlni cu Liviu Dragnea mâine”… (adică marți, scârți, scarți!) În plus, eu chiar nu am înțeles ce-a căutat în delegație Dan Canta, a doua fosilă politică din Cluj după Ștefan Dimitriu? În fine…
Ei încă se mai cred prin 2011 jucând în piesa de teatru “O relansare furtunoasă”. Atunci, simțind, din pricini ce țin de implicarea personală în patul afacerilor Aspaziei Droniuc (denunțătorul din dosarele Radu Bica și Sorin Apostu), că s-ar putea să rămâie fără “foncție”, președintele PSD Cluj Remus Lăpușan l-a chemat pe tătucul Ioan Rus la o ședință (în care fusese cât pe ce să fie zburat din funcție), să-i urecheze pe colegii cei răi. Drept pentru care, în acea seară furtunoasă din noiembrie 2011, ușa sălii de ședințe de la sediul PSD Cluj s-a trântit intempestiv de perete și în scenă a intrat furtunos Ioan Rus.
(Nu mă pot abține să nu vă refac scena și decorul, să vedeți cum tovarășii de azi, nu prea se iubeau ieri, dar cum îi unește spectrul rămânerii fără de „coledzi” – deși nimeni nu i-a amenințat cu asta)
Deci, să refacem decorul. Avem sala de ședințe din sediul PSD Cluj, este vorba despre vechea sală de pe strada Napoca, cea în care se mânca o “piță” cu jurnaliștii echidistanți ai Clujului și se punea urbea la cale în vremurile imemoriale când Ioan Rus chiar credea că va ajunge primar. La vremea acțiunii, se cam murea de plictiseală – deontologii presei clujene încă nu se întorseseră la vatră. Ioan Rus dă ușa de perete, intră năvalnic în sala de ședințe și, să mori de râs, nu altceva, declanseaza cutremurul în PSD Cluj. Prima sa victimă fu Lucia Suciu, primarul (pe atunci) cu trei mandate din Chinteni, care tocmai ce anunțase la gazetă, încă înainte de ședință că, în urma acesteia (a ședinței ce urma să fie), demisionează din toate funcţiile din partid.
Dau o bere cui ghicește despre ce anume era vorba dar, fiind singurul care monitorizează presa de ani de zile, berea îmi revine tot mie. Așa că să o beau și să vă zic: Ioan Rus era implicat activ în negocierile comisiei care negocia cu liberalii pentru “foncțiile” și paritățile din USL. Așa că s-a zborșit la Lucia Suciu, Dan Canta, Vali Cuibus și Laura Pop, cărora le-a reproșat că “dacă faceți business cu portocaliii, nu puteți face opoziție”. Adică: Lucia Suciu, primărița din Chinteni, aproape că prinsese rădăcini în aticamera lui Alin Tișe (pe atunci președintele CJ Cluj) și nu-l mai șunta tovărășește pe Sorin Apostu cu proiectul Clujului Metropolitan (își tocise lupta de clasă și pactizase cu dușmanul); Dănuț Canta fusese dat în gât de către Gazeta Sporturilor pentru că o firmă din Gherla, în spatele căreia se află onorabila sa persoană, obținuse contractul de jumătate de milion de euro pentru a monta pista de atletism de pe Cluj Arena; iar lui Valentin Cuibus i se reproșa că mai că nu se afișa public cu PDL (pactizase și el). Iar Laura Pop (cine-o mai fi find și asta, azi nu-mi mai aduc aminte), era o ființă atât de insipidă, încât nici măcar nu știu pentru ce a putut fi certată.
Dintre toți, doar cel aflat în plin centrul scandalului de business cu portocalii declanșat de către denunțurile Aspaziei Droniuc, Remus Lăpușan, a scăpat ne-urecheat. Ioan Rus îl iubea și pe atunci pe Remus Lăpușan, în care se vedea băiatul plecat de la coada vacii la oraș să se facă domn. Așa că nu este de mirare că “băiatul” l-a chemat pe “tata” la ședință, simțind că va fi pus în situaţia de a i se cere demisia din funcţia de consilier local şi chiar din cea de şef de filială, în urma „scandalului asigurări – Aspazia Droniuc”. Motiv pentru care am asistat la acest schimb de replici:
Ioan Rus: „Dacă faceţi biznis cu ei nu puteţi face şi opoziţie”.
Lucia Suciu: „Domnule Rus, nu noi l-am lăudat în public pe primarul Apostu şi nici nu avem afaceri girate de el…”
De aici a pornit o ceartă în toată regula, în care au fost implicaţi lideri din vechea şi noua gardă a partidului (care acum e extrem de veche). Oricum Lucica nu se mai simțea bine în PSD de când amicul Mircea Geoană, începuse să se simtă atât de rău. (Lasă, Lucica, și PSRO este partid…)
Asta fuse în acel noiembrie furtunos. Acum încercați să vă închipuiți aceleași personaje pupând Piața Dependenței de Scaun și încercând să nu părăsească scena. Deși tare-mi vine să cred că unii s-ar duce la ALDE, alții la PSRO. Dar nu tot de Dragnea dau și acolo?