Oameni indestructibili, care au dus lupte electorale acerbe si au depasit lejer scandaluri politice, ajung de le cedeaza naturelul simtitor imediat de cum ajung in fata procurorilor. Deci partidele sunt conduse de oameni bolnavi.
Motiv pentru care consider ca tot ceea ce tine ce banul public, de la numirea in sinecura a unui director pana la inscrierea in cursa electorala a unui parlamentar ori ales local, sa se faca sub stricta supraveghere medicala. La numire, validare, candidatul sa fie obligat sa depuna la dosar o adeverinta medicala care sa-i ateste capacitatea de imbolnavire in functie de apetenta infractionala: bolile grave trebuiesc asimilitate actelor gave de coruptie. Odata stabilit gradul de risc de imbolnavire, viitorul demnitar sau functionar cu rang inalt poate linistit sa-si intre in atributii. Directorul, ministrul, parlamentarul ori primarul, pe care pentru o mai usoara identificare il vom numi Gigel (ca e baiat gigea), poate sa inceapa linistit sa faca trafic de influenta, sa fure cu toate mainile din dotare, sa ia spaga, sa se preteze la tot felul de abuzuri: de functie, culinare, sexuale samd.
Toate acestea pana in momentul in care, din intamplare sau din interes, intra pe fir oamenii legii si incep anchetele. In momentul acela Gigel se imbolnaveste brusc, conform adeverintei depuse la dosar. Imediat se interneaza in spital si, ori de cate ori este chemat la audieri, starea sa de sanatate este obligata sa se inrautateasca ingrijorator.
Boli sunt multe pe lumea asta, nici macar medicii nu le stiu pe toate, asa ca Gigel are la dispozitie diverse variante pentru a explica cum de un personaj care mai ieri chefuia prin locuri exotice sau schia linistit prin statiunile din Europa, ajunge brusc internat si legat la vreo doua – trei perfuzii odata. Conform adeverintei depuse la dosar, starea de sanatate a lui Gigel are obligatia sa se inrautateasca direct proportional cu gravitatea faptelor de care este acuzat si direct proportional cu stadiul anchetei in care este cercetat. Imediat dupa ce anchetele au fost oprite sau calmate, Gigel poate sa se insanatoseasca miraculos si sa isi reia viata de dinaintea furtunii. Pana in momentul in care dosarul este din nou scos din sertarele unde a fost ingropat. In acel moment boala „necrutatoare” recidiveaza si Gigel cade din nou pe patul de spital. Va fi dovada suprema ca in Romania macar medicina este echidistanta.
Este plin de Gigei operati de “cancer” sau care apar cu tot felul de coliere la gat pentru a mima boli ale coloanei cervicale (de parca meduzele au coloana vertebrala!). Totusi, acesti Gigei, in afara de gulerele de plastic si “buba” de la operatie, au prezentat organelor statului certificate medicale care le atestau inchipuitele boli. Acesta este modul in care medicii din Romania isi aduc contributia esentiala la pastrarea in functie a unui sistem putred, protejandu-i dupa puteri pe directorii, parlamentarii, primarii sau functionarii corupti.
Fara complicitatea medicilor acest lucru nu ar fi posibil. Iar juramantul lui Hipocrate nu face referire decat la oamenii care sufera de boli fizice, nu politice sau penale.
Iar fara complicitatea celor care voteaza si mai mult nu, astfel de indivizi nu ar ajunge politicieni. Vinovati de viitoarele lor boli sunt cetatenii cu drept de vot care-i lasa sa-si intre in pita.