Din oras

Rezistenta agricultorilor din Cluj: creeaza o banca de seminte intr-o gradina din Gheorgheni

Langa Cluj-Napoca se amenajeaza prima gradina de legume pentru cultivarea semintelor traditionale din tara, creata de Asociatia Eco Ruralis si coordonata de un dascal de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din oras. In conditiile in care 95% din semintele pentru rasaduri provin de la companii, potrivit unui studiu al Comisiei Europene (CE), manifestul agricol de la Cluj se inscrie in lupta mondiala impotriva corporatiilor, dar si in incercarea de a salva soiurile romanesti, pe cale de disparitie.

Asociatia Eco Ruralis pune pe picioare, la capatul cartierului Gheorgheni, din Cluj-Napoca, prima gradina de legume destinata cultivarii soiurilor traditionale din tara. Pe o suprafata de 29 de ari vor fi cultivate mai multe tipuri de rosii, dovlecei si mazare, iar semintele vor fi date, in mod gratuit, taranilor.

“Colectam varietati locale de la diferite plante de cultura, nu doar legume, infiintam campuri unde le observam, le caracterizam, intocmim niste descriptori, producem samanta si apoi samanta respectiva o dam la tarani. In special vor fi legume: tomate, castraveti, dovlecel, ardei iute, ardei gras, salata, mazare, fasole”, a dezvaluit, pentru Ziar de Cluj, conferentiar dr. Aurel Maxim, specialist in conservarea agrobiodiversitatii, in cadrul USAMV.

Un studiu al Comisiei Europene, publicat acum cateva zile, arata ca piata semintelor de legume este controlata de doar 5 companii. Demersul Asociatiei Eco Ruralis se inscrie tocmai in incercarea de a promova agricultura traditionala romaneasca, in conditiile in care peste 90% din rasaduri cresc din seminte din strainatate. In 2009, asociatia a pornit un program gratuit de schimb de seminte intre tarani.

“Noi am pornit programul acum 2-3 ani, iar acum putem sa facem si distributia de seminte. Colectam varietati vechi de la tarani sau de la alte asociatii din strainatate si le multiplicam. Astfel putem sa pornim gradina noastra mai mare. Dupa ce le multiplicam, o sa distribuim gratuit semintele celor care vor sa le sadeasca; de asemenea, ii incurajam sa-si salveze propriile seminte, e o practica care a disparut”, a spus reprezentantul Eco Ruralis, Bogdan Buta.

Semintele romanesti dispar voit de pe piata

Soiurile taranesti sunt in pericol pentru ca legislatia este tot mai restrictiva din punct de vedere al comercializarii semintelor, daca nu apar in catalogul oficial, or, asta costa bani. Pe de-o parte, potrivit specialistilor in agricultura, semintele romanesti au nesansa sa dispara de pe piata, pentru ca nu mai exista statiuni de cercetare. Singura statiune didactica experimentala din judetul Cluj, dupa distrugerea statiunii de cercetare de la Palocsay, este in comuna Jucu, insa este destinata culturilor mari de porumb, grau si orz, nu legume. La USAMV Cluj exista o banca de seminte pentru flori.

“In Romania nu prea exista unitati producatoare de seminte. M-am uitat pe lista Inspectoratelor Teritoriale de Seminte si Material Saditor, iar la legume nu exista ferme specializate in producere de samanta. (…) Activitatea este mai pretentioasa decat la o ferma care produce legume si fructe”, a continuat Maxim.

Soiurile traditionale sunt mai rezistente si mai bune

La randul lor, agricultorii nu mai folosesc seminte din soiuri traditionale ci prefera semintele care provin de la marile corporatii. Specialistii sustin, insa, ca soiurile traditionale prezinta un avantaj: sunt adaptate conditiilor pedoclimatice din Romania.

“E o capcana ca soiurile din strainatate sunt mai bune. Inainte de a intra pe piata un soi trecea prin statiunile de cercetari, in care erau verificate din toate punctele de vedere. S-ar putea ca in Finlanda se poate sa dea unele rezultate, iar la noi nu. (…) Sunt conditii pedoclimatice foarte diferite, iar aceste seminte ne pot oferi surprise foarte neplacute cu bolile si daunatorii. Soiurile traditionale sunt adaptate conditiilor pedoclimatice de la noi”, sustine specialistul de la USAMV.

Pericolul in ceea ce priveste agricultura industriala este ca s-a axat pe cateva soiuri, arata specialistii, iar soiurile sunt mult mai sarace din punct de vedere genetic. S-a redus diversitatea soiurilor si, in felul acesta, vulnerabilitatea culturilor respective a crescut. Diversitatea mica inseamna vulnerabilitate mare, dupa cum explica Aurel Maxim.

“Noi militam pentru diversificarea culturilor si a paletei de soiuri la fiecare specie. Noi avem avanatjul ca mai avem tarani, din zonele necolectivizate, in care taranii si-au pastrat semintele. (…) Nu spun ca agricultura moderna trebuie sa dispara, Doamne fereste, ci pledez pentru convietuirea agriculturii moderna cu cea traditionala”, spune specialistul clujean in agrobiodiversitate.

Seria avantajelor continua. Pensiunile agroturistice ar putea sa devina piata de desfacere locala pentru agricultorii care folosesc seminte traditionale.

“De multe ori soiurile sunt asociate cu anumite produse culinare. Cand vine neamtul, el vrea sa consume ceva specific zonei, nu ceva din putinele soiuri mondiale”, continua Maxim.

Din pacate, insa, la nivel national nu exista un registru in care sa fie inventariate soiurile existente, cum exista in alte tari.

Banca de Gene de la Suceava nu inventariaza soiurile, doar le depoziteaza. In plus, lipsa banilor din cercetare adauga inca o bomboana pe coliva agriculturii traditionale romanesti. 

Catedra de horticultura nu poate sa suplineaca cerinta teribila de seminte traditionale de la nivel national. Avem soiuri romanesti create inainte de 1990, insa acum nu mai e nicio minte sa gandeasca un program coerent de soiuri. Noi, la USAMV, am primit in bani pentru cercetare in acest sens acum cativa ani. Atunci au fost inventariate populatiile locale de rosii din Cluj si s-a creat o baza de date inclusiv cu aspectele comerciale, calitative si ecologice, insa proiectul s-a incheiat acum 3-4 ani. Acum nu mai este nicio minte care sa gandeasca un program coerent de soiuri”, a explicat prorectorul USAMV Cluj, Ioan Rotar.

Proiectul de cercetare dus la bun sfarsit de conferentiarul Aurel Rotar a inventariat 160 de soiuri de tomate. Ar trebui sa exste vointa la nivel guvernamental national si european, pentru a fi creat un registru national al soiurilor. Ideea ar fi contraproductiva, insa, pentru colosii agricoli. Companiile care incearca sa monopolizeze productia de seminte nu au niciun interes ca semintele taranesti sa aiba acces liber pe piata si atunci nu se poate vorbi despre o inventariere a soiurilor. ONG-ul clujean lupta pentru ca taranii sa-si poata comercializa semintele si sa faca schimb de seminte. Exista un tratat pentru resursele genetice vegetale din 2001, care stipuleaza, la articolul 9, ca taranii au dreptul sa-si produca seminte si sa le comercializeze. Acesta, insa nu s-a aplicat niciodata. La nivel european exista doar o anexa la catalogul oficial al soiurilor si este permisa doar comercializarea semintelor doar de la soiurile omologate, insa aici apar problemele financiare.

“Taranul trebuie sa-si inscrie varietatea, or, pentru asta, trebuie sa plateasca foarte mult. Atunci, el prefera sa mearga in continuare pe ce a facut. Mai exista teama ca marile corporatii sa ia caracteristicile respective, asa cum s-a intamplat cu ardeiul. Ei dispun de tot personalul necesar ca sa breveteze o secventa de ADN cu caracteristicile respective, iar apoi, oricine cultiva un soi cu acele caracteristici va trebui sa plateasca companiilor “drepturile de autor”. (…) “Este lupta asta intre corporatii si micii producatori. Forta nu este comparabila intre cele doua. Marile corporatii avand putere finanaciara pot capacita altfel decindentii politici. Avantajul nostru pe care il avem noi exista o nisa legislative care permite aceste lucru. In felul asta credem noi ca varietatile locale vor mai rezista o vreme”, a incheiat Maxim.

Eco Ruralis militeaza pentru patrimoniul agricol

Pana in acest an, multiplicarea semintelor s-a facut in gradina Eco Ruralis din centrul orasului Cluj-Napoca. 

“Credem ca pastrarea vie in camp a biodiversitatii este cea mai buna metoda de a pastra si a promova practicile traditionale. (…) Nu-ti trebuie spatiu foarte mare. In 20 de metri patrati poti planta cateva zeci de plante. Nu ai nevoie de o suprafata foarte mare. Din 20 de seminte poti face 20 de plantute, iar 10 pot sa iasa”, a conchis Buta.

La sfarsitul acestei luni, Eco Ruralis va lansa catalogul de seminte disponibile in 2014. Organizatia face, de doua ori pe an, schimb de seminte. Anul trecut, asociatia clujeana a plantat peste 50 de varietati de rosii si castraveti si a onorat aproape 200 de cereri din partea agricultorilor din tara, iar in acest an s-au mai inregistrat inca 250 de cereri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *