Una dintre cele mai însemnate realizări ale consilierilor județeni se rezumă la participarea în cadrul ședințelor din administrația județeană: simpla lor prezență acolo, în scaunele directoriale, îi face pe clujeni să respire cu ușurare: „Se muncește dom’le, nu glumă”. În ceea ce privește inițiativele și demersurile cu impact social, ei bine, aici mai e de lucru. Deși, o hotărâre semnată e un soi de realizare: impactul docomentului oficial are rezultate nebănuite asupra cetățenilor, chiar dacă aceste realizări sunt prea puțin palpabile.
Așadar, din cei 12 consilieri județeni PSD, doar jumătate au catadicsit să-și facă public Raportul de Activitate pentru anul 2018.
Pop Petre – în calitate de consilier județean ales în urma alegerilor din 5 iunie 2016, activitatea acestuia poate fi rezumată la participările în cadrul ședințelor ordinare/extraordinare, în cadrul ședințelor de comisie de specialitate, precum „Comisia de Patrimoniu”.
Evident, Petre Pop menționează activitatea implicită pe care trebuie să o desfășoare un consilier județean: prezența la ședințe, participări la vot – pro sau contra.
Prin comparație, putem spune că participarea în cadrul ședințelor este asemenea participării elevilor la lecții ori a studenților la seminar: pentru a avea calitatea de student sau elev, condiția minimă este să te mai vadă la față și profesorii, să nu ai absențe în catalog sau, altfel spus, să ai un minimun de prezențe. În mod similar, și participarea la ședințele ordinare sau de specialitate nu reprezintă decât minimum de efort pe care trebuie să-l depună un consilier pentru a-și putea păstra calitatea sa de ales județean.
Trecând peste detaliile cu caracter general privind responsabilitățile ce îi revin Comisiei pentru Patrimoniu, și care nu trebuie să fie confundate cu activitatea și inițiativele consilierului județean, Petre Pop își face totuși publică condica de prezență: participare la 20 din cele 21 de ședințe, un număr de 41 de intervenții în plenul ședințelor, precum și participarea la toate cele 13 ședințe ale Comisiei de Patrimoniu.
Și totuși, Petre Pop a fost inițiatorul unui număr de 6 proiecte de hotărâre privind Îmbunătățirea Accesului Populației din județul Cluj la Servicii Medicale de Urgență sau la Servicii de Sănătate în Regim Ambulatoriu.
Probabil că fiecare cetățean al județului Cluj a simțit pe propria piele Îmbunătățirea bruscă a serviciilor medicale de urgență și de ambulatoriu, standardele înalte de intervenție și operativitatea ce-i caracterizează pe cei câțiva medici depășiți de situație, timpul tot mai redus de așteptare etc.
Așa stând lucrurile, nu mai insistăm asupra transformării radicale a serviciilor medicale din județul Cluj pe parcurusul anului 2018, ca urmare a inițiativei domnului Petre Pop.
O altă inițiativă a acestuia vizează hotărârea privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de Onoare al județului Cluj – „Clujean de Onoare” – delegaților participanți la Marea Adunare Națională din Alba-Iulia 1 Decembrie 1918.
De altfel, o inițiativă de impact, cu caracter social evident.
Pe lângă toate aceste realizări, Pop a participat la adoptarea a peste 120 de Hotărâri de Consiliu Județean.
„La capitolul colaborare și coparticipare”, chiar în cadrul grupului PSD, Pop a lucrat la un proiect privind acordarea unei sume de 2500 de lei ultimului veteran de război în viață din Câmpia Turzii, precum și pentru promovarea simbolurilor naționale în administrația locală în 2018, anul Centenarului Marii Uniri.
Desigur, putem bănui doar că activitatea consilierului județean Petre Pop nu se rezumă doar la aceste inițiative și demersuri absolut lăudabile, cuprinse într-o pagină și jumătate.
Bota Ioan – a participat la 19 ședințe ale CJ Cluj din cele 21 organizate. A inițiat 6 proiecte de hotărâre. De asemenea, a avut și (1) o intervenție în plenul Consiliului Județean, a participat la cele 13 ședințe ale Comisiei de specialitate din care face parte.
A susținut (prin vot?) spre finanțare proiecte culturale, sportive și de tineret, precum și investiții pentru drumuri județene.
Despre clasamentul cluburilor sportive clujene în topul național sau despre drumurile județene nu vă spunem mai multe, le cunoașteți prea bine. Drumurile sunt tot mai bine plombate, iar sportul clujean ocupă primul loc în clasamentul național. De la coadă.
Pe lângă toate aceste realizări, Ioan Bota a participat la activitățile organizate de CJ Cluj: precum „Produs de Cluj”, premierea elevilor cu rezultate deosebite, premierea sportivilor etc. Activitățile cultural-artistice reprezintă pentru domnul Ioan Bota un fel de „proiect de suflet”, întrucât în An Centenar a organizat „Zestrea Tradițiilor Clujene”.
Dar contribuția acestuia nu se oprește aici: cultura română a înregistrat un titlu care a marcat definitiv și irevocabil destinele oamenilor prin intermediul lucrării „Bedeciul, satul nostru de suflet”, unde Ioan Bota este co-autor.
Festivalurile la care a participat Bota ar fi prea multe, motiv pentru care amintim doar câteva:
Festivalul de Colinde „Noi umblăm să împlinim”, festivitatea de deschidere/închidere a Olimpiadei Internaționale de Matematică 2018, activitățile culturale din Primăriile Beliș, Mărișel, Săcuieu, Sâncraiu și lista poate continua.
În încheiere, aflăm de la consilierul județean Bota Ioan că „în cadrul deplasărilor în teritoriu am luat contact cu problemele cu care se confruntă atât cetățenii, cât și unitățile administrative locale”, pe care le-a adus „spre dezbatere și soluționare” în cadrul CJ Cluj.
Cel mai probabil că aceste probleme cu care „a luat contact” consilierul județean sunt dezbătute aprig și astăzi.
Mătușan Vladimir – a participat la 17 din cele 21 de ședințe ale CJ Cluj, în cadrul cărora a avut un număr de 148 de intervenții, participând la 11 ședințe ale Comisiei de specialitate nr 1, a avut două inițiative ce s-au concretizat în două hotărâri adoptate. A participat la ședințele Comisiei de Specialitate nr 1 – „Comisia Juridică”.
În perioada ianuarie-decembrie 2018 a participat la adoptarea unui număr de 280 de Hotărâri ale Consiliului Județean Cluj.
A luat parte la diverse evenimente oficiale din comunele Baciu, Jucu, Iclod sau în Gherla, Dej și Cluj-Napoca.
„Activitatea subsemnatului nu s-a mărginit doar la activitatea în plen sau la participarea la diferite manifestări sau evenimente oficiale ci a constat și în semnalarea în mediul online a unor probleme ce țineau de Consiliul Județean Cluj, probleme de care am luat cunoștință s-au m-am lovit în diversele deplasări efectuate în teritoriu”, notează consilierul Vladimir Mătușan.
Lăpușan Remus Gabriel – în calitate de consilier județean, activ în Comisia nr 2 – Comisia pentru buget-finanțe, a întreprins următoarele:
A participat la 19 ședințe din 21, a inițiat 6 proiecte de hotărâre, numărul amendamentelor propuse/aprobate în ședințele CJ Cluj – 5/2, 494 de intervenții în plen, a participat la 11 din cele 13 ședințe ale comisiei de specialitate din care face parte.
A avut „numeroase întâlniri cu cetățenii și consilierii locali, în aproape toate UAT-urile din județul Cluj”, unde a discutat „pe marginea problemelor administrative din județ, a problemelor drumurilor județene, a celor de natură socială etc”.
Da, cele câteva probleme privind drumurile județene și cele alte câteva rămase, „de natură socială”, au fost discutate de consilierul județean Remul Lăpușan.
Odată puse în dezbatere, problemele sunt practic rezolvate. Drept dovadă, amintim calitatea tot mai înaltă a lucrărilor executate pe aceleași porțiuni de drumuri județene, peticite la nesfârșit de Consiliul Județean Cluj, dar din alți bani.
În privința neplăcerilor „de natură socială” merită să observăm că acestea s-au evaporat din „aproape toate UAT-urile din județul Cluj” prin care a trecut consilierul Lăpușan, întrucât s-a „implicat pentru identificarea soluțiilor și rezolvarea problemelor ridicate de cetățeni și consilierii locali”, după cum notează acesta în raportul său de activitate.
De bună seamă, aprecierile sunt generice, motiv pentru care nu știm care au fost problemele semnalate de cetățeni și nici soluțiile identificate de către Remus Lăpușan, dacă acestea au fost doar „identificate” sau chiar rezolvate: măcar așa, de obraz, 3 problemuțe și 3 soluții. Dar întrucât subiectul soluțiilor identificate nu a fost aprofundat, îl credem pe cuvânt.
Practic, „în aproape toate UAT-urile din județul Cluj” (nu știm care, dar în cele mai multe), problemele „de natură socială” au fost eradicate.
De asemenea, Remus Lăpușan a susținut alocarea de fonduri pentru activitatea spitalelor, a unităților de învățământ, a instituțiilor din subordinea CJ Cluj.
De asemenea, a mai susținut (prin vot sau din vorbă?) alocarea de fonduri pentru organizarea Olimpiadei Internaționale de Matematică 2018 din Cluj-Napoca, pentru care elevii participanți, români sau din străinătate, din cele 4 colțuri ale lumii, îi vor fi veșnic recunoscători.
Să susții alocarea de fonduri nu e o glumă…
„Printre altele, vreau să mai amintesc că m-am implicat în susținerea investițiilor la nivelul Tetarom SA, a companiei de apă Someș, a diverselor activități culturale, de tineret și sport. Am militat pentru identificarea unor soluții privind alimentarea cu apă și canalizare la nivelul județului Cluj și am solicitat demersurile necesare pentru a finaliza Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. În centrul atenției mele, anul trecut, a fost și absorbția de fonduri europene”, notează, în încheierea unei singure pagini în care-a-ncăput toată activitatea consilierului județean, Remus Lăpușan.
Activitățile culturale, de tineret și sport se bucură de atenția sporită a consilierilor județeni, iar clujeanul poate observa cu ochiul liber dezvoltarea și evoluția tot mai fulminantă a cluburilor de sport clujene, a tinerilor implicați în activități de tot felul, sub coordonarea directă a lui Remus Lăpușan, iar despre centrul de prelucrare a deșeurilor nici nu are rost să mai discutăm: lucrările sunt într-atât de avansate, din 2011 și până în prezent, în bună măsură datorită intervențiilor asidue ale domnului Lăpușan. În urma acestora, președintele CJ Cluj, Alin Păunel Tișe, a mai turnat un film de campanie electorală din care aflăm că Centrul de Management Integrat al Deșeurilor va fi gata în curând. În viitor.
Vitan Alexandru – a participat la 20 de ședințe din 21 ale CJ Cluj, a inițiat 6 proiecte de hotărâri. Nu a avut intervenții directe în cadrul plenului CJ Cluj întrucât acestea au fost prezentate de liderul de grup. Prin urmare, intervențiile fostului lider de grup al consilierilor județeni PSD, Remus Lăpușan, nu îi aparțin în totalitate, fiind propuse și de domnul Vitan Alexandru. Face parte din Comisia de Agricultură, unde a participat la 12 dezbateri din 13.
A participat la activități culturale în Huedin, Dej, Turda și Gherla.
A participat la întâlniri cu cetățenii, strâns de mâini și pupat de obraji în comunele Baciu, Feleacu, Vâlcele, în lunile octombrie-decembrie 2018. Adică, cel mai probabil, cu prilejul Centenarului Marii Uniri.
Activitatea domnului consilier județean Vitan Alexandru se încheie brusc.
Nati Ariton – a participat la 21 de ședințe ale CJ Cluj, a inițiat 6 proiecte de hotărâri, a avut 1 singură intervenție în plen, 13 participări în comisia de specialitate, a participat la dezbaterea a 260 de proiecte, a avut 10 ieșiri în teritoriu în relația cu reprezentanții administrației locale, adică mai puțin de o ieșire pe lună, și 20 de ieșiri în teritoriu în relația cu cetățenii, iar la activitățile culturale și educaționale a avut 15 participări.
Cu alte cuvinte, dacă ar fi să traducem într-un limbaj pe-nțeles, activitatea juristului-econimist și pe deasupra, consilier județean, Nati Artion, a fost una prodigioasă, iar alesul județean a semnat condica de prezență când i s-a cerut, semn că a fost un consilier județean conștiincios și cuminte.
Concluzia vă aparține.
În schimb, putem doar remarca că județul Cluj se dezvoltă zi-lumină spre un viitor glorios datorită activității cuminți a acestor consilieri județeni, care în loc să fie reprezentativi, adică să reprezinte interesele cetățenilor, au ajuns simpli consilieri legislativi: în loc să ridice obiecții și argumente la propunerile hazardate ale președintelui CJ Cluj, Alin Păunel Tișe, consilierii județeni s-au transformat într-o masă de manevră, în votanți cumsecade, care aprobă în unanimitate toate găselnițele șefului administrației județene.
Astfel, o bună parte dintre aleșii județeni nu fac decât să-și prelucreze imaginea pe banii județului, renunțând să se afirme prin activitatea în interesul județului Cluj, a cetățenilor.