Justitie

Raportul de activitate al CSM la final de mandat cu mesaj către noul Consiliu

Raportul de activitate al fostului Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2016 cuprinde o introducere referitoare la tot mandatul din ultimii șase ani și un mesaj pentru noul Consiliu. De asemenea, raportul cuprinde date statistice din toată perioada de activitate a fostului CSM.

Astfel, în perioada 2011-2016, secţiile în materie disciplinară ale Consiliului au aplicat un total de 97 de sancţiuni disciplinare judecătorilor (19 excluderi din magistratură, 31 de diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 13 suspendări din funcţie, 32 de avertismente şi 2 mutări disciplinare la altă instanţă) şi 42 de sancţiuni disciplinare procurorilor (8 excluderi din magistratură, 8 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 4 suspendări din funcţie, 20 de avertismente şi 2 mutări disciplinare la alt parchet). Defalcate pe ani şi pe tipuri de sancţiuni, datele se prezintă astfel:

Judecători

    2011 – 11 sancţiuni aplicate (4 excluderi din magistratură, 3 diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare, 4 avertismente);
    2012 – 8 sancţiuni aplicate (3 excluderi din magistratură, 4 diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare, 1 avertisment);
    2013 – 12 sancţiuni aplicate (2 excluderi din magistratură, 4 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, o suspendare din funcţie, 4 avertismente şi o mutare disciplinară la altă instanţă);
    2014 – 14 sancţiuni aplicate (4 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 2 suspendări din funcţie, 8 avertismente);
    2015 – 32 sancţiuni aplicate (6 excluderi din magistratură, 11 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 6 suspendări din funcţie, 8 avertismente şi o mutare disciplinară la altă instanţă);
    2016 – 20 sancţiuni aplicate (4 excluderi din magistratură, 5 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 4 suspendare din funcţie, 7 avertismente).

Procurori

    2011 – 4 sancţiuni aplicate (o diminuare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, 2 avertismente şi mutare disciplinară la alt parchet);
    2012 – 8 sancţiuni aplicate (3 excluderi din magistratură, o diminuare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, 3 avertismente, o mutare disciplinară la alt parchet );
    2013 – 3 sancţiuni aplicate (2 excluderi din magistratură, un avertisment);
    2014 – 13 sancţiuni aplicate (3 excluderi din magistratură, 2 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 3 suspendare din funcţie, 5 avertismente);
    2015 – 6 sancţiuni aplicate (o diminuare a indemnizaţiei lunare de încadrare, o suspendare din funcţie, 4 avertismente);
    2016 – 8 sancţiuni aplicate (3 diminuări ale indemnizaţiei lunare de încadrare, 5 avertismente).

De asemenea, sunt prezentate datele referitoare la eliberările din funcţie ale judecătorilor şi procurorilor ca urmare a condamnării definitive, intervenite în perioada 2011-2016. Astfel, au fost eliberaţi din funcţie pentru acest motiv 22 judecători (2011 – o persoană; 2012 – 3 persoane, 2013 – 3 persoane; 2014 – 7 persoane; 2015 – 4 persoane şi 2016 – 4 persoane) şi 14 procurori (2012 -2 persoane; 2013 – o persoană, 2014 – 9 persoane, 2015 – 2 persoane)
Cuvânt înainte, scris de membrii fostului CSM

”1 ianuarie 2017 marchează un deceniu de la momentul la care România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Este o dată cu importante semnificaţii pentru evoluţia reformelor în domeniul justiţiei, iniţiate prin adoptarea, în anul 2004, a pachetului de legi specifice sistemului judiciar. Piatră de încercare în alinierea la standardele europene, justiţia română a beneficiat – prin instituirea mecanismului de cooperare şi verificare periodică a progreselor – de sprijin consistent pentru remedierea deficienţelor şi consolidarea sa.

Prin întreaga sa activitate, Consiliul Superior al Magistraturii, în strânsă colaborare cu instanţele, parchetele şi alţi factori de decizie în domeniul reformei judiciare, a urmărit cu fermitate, an de an, îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul justiţiei, în scopul întăririi independenţei şi eficientizării activităţii sale.

Din perspectiva acţiunilor care privesc sau care intră în sfera de acţiune a Consiliului  Superior al Magistraturii în realizarea reformei justiţiei, rapoartele MCV au relevat progrese însemnate, dintre care amintim: consolidarea instituțională a Consiliului și a rolului său de garant al independenței justiției, modalităţile de recrutare şi promovare a magistraţilor, cariera judecătorilor şi procurorilor, numirile în funcțiile de conducere la nivel înalt – Înalta Curte de Casație și Justiție și în cadrul Ministerului Public, implementarea noilor coduri de procedură civilă şi penală.

Toate aceste realizări au contribuit la consolidarea statului de drept şi asigurarea independenţei justiţiei în beneficiul cetăţenilor.

În strânsă legătură cu recomandările Comisiei Europene, aşteptările societăţii vizând modul de înfăptuire a justiţiei au devenit din ce în ce mai exigente. Corelativ, nevoia de informare a mass mediei şi publicului despre activitatea justiţiei a devenit tot mai mare.

Recentele date ale Eurobarometrului Comisiei Europene arată însă că, în ultimul an, sistemul judiciar românesc a înregistrat o însemnată cotă de pierdere a credibilității (13%), comparativ cu anul 2015.

Mai mult, datele statistice aferente perioadei 2013 – 2015 relevă că instanţele din România au avut pe rol, în fiecare an, un număr de peste 3.000.000 de dosare, în timp ce volumul de activitate al parchetelor în aceeaşi perioadă a fost de asemenea, de peste 3.000.000 lucrări, din care în medie 1.800.000 dosare penale anual. Practic, raportat la populaţia ţării, o evaluare primară a încărcăturii pe instanţe şi parchete denotă că un număr foarte ridicat de persoane sunt anual implicate în proceduri judiciare.

Dincolo de posibilele explicaţii sociologice, culturale sau politice, asemenea date ar trebui să ridice un serios semnal de alarmă nu doar pentru cei care conduc instituţiile judiciare, judecătorii şi procurorii care îşi exercită zi de zi profesia în instanţele şi parchetele din România, ci şi pentru clasa politică, mass media, societate şi, îndeosebi, cetăţeni – beneficiarii finali ai oricărui sistem de justiţie.

Nu este posibil ca toţi cei implicaţi în procedurile judiciare să obţină câştig de cauză, însă, indiferent de felul în care soluţia pronunţată le împlineşte sau nu aşteptările, este imperios necesar ca toţi factorii implicaţi – judiciar, legislativ şi executiv – să ofere celor angajaţi în proceduri judiciare cadrul optim pentru înfăptuirea justiţiei, un cadru în care justiţiabilii să se simtă trataţi corect, cu consecinţa creşterii încrederii în justiţie.

Un factor semnificativ pentru cei ce compun puterile statului în realizarea acestui deziderat, îl constituie înţelegerea nevoilor utilizatorilor justiţiei, dar şi ale corpului profesional care o înfăptuieşte.

Reformarea justiţiei prin implementarea unor proiecte şi măsuri de amploare sunt importante, însă atenţia la nevoi şi detalii în îndeplinirea atribuţiilor de zi cu zi poate face diferenţa.

În cele din urmă, imaginea şi credibilitatea durabilă ale unui sistem, dar îndeosebi ale justiţiei, se formează din suma lucrurilor mari şi mici pe care fiecare dintre membrii corpului profesional le realizează, prin conectarea la nevoile societăţii actuale şi respectarea deplină a celor trei „i”, pilonii unei justiţii în slujba cetăţeanului: independenţă, imparţialitate şi integritate.

Dincolo de atacurile extrem de agresive la independenţa justiţiei ale unor oameni politici implicaţi în proceduri judiciare penale, preluate şi amplificate de o parte a instituţiilor mass media, atacuri accentuate de contextul electoral al anului 2016, ceea ce creează cu adevărat imaginea publică a unui sistem judiciar este modalitatea în care magistraţii îşi îndeplinesc atribuţiile, integritatea şi profesionalismul lor.

Adoptarea, la debutul mandatului, a Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea sa, precum şi a Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2011 – 2016, au stabilit neechivoc obiectivele asumate de Consiliu în scopul consolidării justiţiei.

Cu toate eforturile depuse, nu toate activităţile realizate şi măsurile luate în decursul a şase ani de mandat au fost populare sau perfecte, dar au fost substanțiale. Independenţa, integritatea, responsabilitatea, eficienţa şi transparenţa au fost valorile care au ghidat, de-a lungul întregului mandat, actualul Consiliu în îndeplinirea atribuţiilor specifice de garant al independenţei justiţiei şi de manager administrator al sistemului judiciar.

Membrii Consiliului şi-au asumat cu bună credinţă şi profesionalism independenţa, deciziile şi managementul strategic pentru consolidarea unui sistem judiciar integru, profesionist şi eficient, care să răspundă nevoilor justiţiabilului şi societăţii, în scopul creşterii calităţii şi încrederii publice în justiţie şi magistraţi.

Fără a fi rezolvat toate problemele cu care se confruntă sistemul judiciar românesc şi care revin în competenţa unei instituţii complexe, cu rol determinant în administrarea sa, paşii efectuaţi de CSM începând cu anul 2005 în îndeplinirea obiectivelor asumate constituie premise solide pentru  asigurarea şi în viitor, de către noul Consiliu Superior al Magistraturii, a funcţionării eficiente a justiţiei.

Prezentul Raport de activitate oglindeşte activitatea din cursul anului 2016 a Consiliului Superior al Magistraturii, materializată în acţiuni şi măsuri concrete propuse prin strategiile şi planurile asumate şi adoptate la începutul sau în cursul mandatului.

Rămâne o provocare şi o temă de reflecţie pentru noul Consiliu de a identifica, reglementa şi implementa şi alte măsuri care să asigure, în continuare, deplina independenţă a justiţiei, funcţionarea la un nivel performant a instanţelor şi parchetelor, responsabilizarea şi creşterea integrităţii întregului sistem, în scopul înfăptuirii unui act de justiţie de calitate, eficient şi responsabil.

Dorim mult succes în activitatea profesională tuturor membrilor noului Consiliu!”, consemneaza Clujust.

Raportul poate fi vizualizat aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *