Un raport realizat pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice dezvaluie faptul ca, in Cluj-Napoca, drumurile se afla intr-o stare deplorabila. Expertii fac referire atat la drumurile de acces in oras, cat si la drumurile urbane majore. In plus, mai scrie in raport, intersectiile din oras sunt solicitate mult peste capacitate, iar calea ferata reprezinta o bariera in reteaua rutiera.
In aprilie 2014, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a incheiat un contract de asistenta cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Se pregatea cadrul inceperii realizarii a 8 Planuri de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) in Brasov, Constanta Craiova, Timisoara, Cluj, Iasi, Timisoara si aglomeratia Bucuresti-Ilfov. Asadar, o serie de experti au lucrat la niste planuri pentru 8 orase din Romania, printre care si capitala Ardealului. Aceste planuri vor stabili directiile de dezvoltare a mobilitatii urbane pe principiul reducerii nevoii de deplasare motorizata, a orientarii catre servicii de transport public si asigurarii unui nivel optim de accesibilitate si eficientizare a consumului energetic.
De la sfarsitul lunii iulie 2015, pe baza acestor planuri, se vor putea accesa fonduri europene cu care sa fie implementate proiecte de dezvoltare durabila a mobilitatii.
In evaluarea Infrastructurii din Cluj-Napoca au fost descoperite cinci probleme majore:
Capacitatea insuficienta pe unele drumuri de acces in oras
Aceasta este situatia drumurilor de intrare in Cluj-Napoca dinspre Floresti (DN1 vest) si Baciu (DN1F). in plus, drumul dinspre Feleacu (DN1 sud) are o singura banda pe directia de intrare pe tronsonul dintre Feleacu si Cluj-Napoca, scrie in raportul mentionat.
Capacitatea insuficienta pe drumurile urbane majore, in special pe axa vest-est
Volumele de trafic sunt mai ridicate decat capacitatea proiectata pentru unele tronsoane de drum, in special pe axa vest-est, la vest de centrul orasului. In plus, spre deosebire de alte orase, largirea drumurilor nu se numara printre optiunile posibile, se mai arata in document.
Numeroase intersectii sunt solicitate mult peste capacitate
“Figura de mai jos ilustreaza situatia tipica de la orele de varf ale diminetii pe podul Calvaria, parte a axei vest-est din partea vestica a orasului. Desi exista intersectia denivelata Calea FlorestiCalea Manastur-Str. Plopilor-Str. Primaverii (reprezentata in imagine), traficul ramane congestionat semnificativ de intersectia la nivel Calea Manastur-Str. Campului”, se arata in document.
“Acest exemplu nu este unul izolat. Printre alte intersectii extrem de aglomerate se numara: Str. Campului/Str. Frunzisului/Str. Izlazului; Calea Motilor/Str. G. Cosbuc; Str. Horea/Str. G-ral Dragalina/Str. Dacia; Str. Cuza Voda/Piata Avram Iancu/Bd. 21 Decembrie 1918; Str. Fabricii/Bd. 21 Decembrie 1989/Aleea Bibliotecii/Str. Avram Iancu”, mai scre in raport.
Absenta unor inele de circulatie functionale
Spre deosebire de alte orase mari din Romania (precum Bucuresti sau Timisoara), Cluj-Napoca nu are inele de circulatie. In consecinta, exista foarte putin spatiu de manevra pentru a reorganiza traficul orasului si a permite traficului care traverseaza centrul sa ocoleasca centrul orasului.
Calea ferata reprezinta o bariera in reteaua rutiera
“Exista numai cinci treceri denivelate peste linia ferata vest-est. Aceasta este o problema in special in partea vestica a orasului, unde strada Taietura Turcului are o trecere la nivel cu calea ferata, care cauzeaza adesea oprirea traficului pe aceasta legatura importanta”, se puncteaza in raport.
Cat de mult valoreaza aceste obiectii facute de experti in planul pe care l-au evaluat nu poate fi, insa, cantarit. Realizarea unui PMUD este partea usoara a proiectului. Abia apoi vine partea dificila, si anume implementarea lui.