O greata totala. Asta simt cand citesc acum declaratia Aureliei Cristea, deputat PSD, despre Sandu Cordos, senatorul clujean traficant de influenta, care are nevasta arestata pentru 30 de zile:
Alexandru Cordos e coleg cu mine de cand sunt in partid. A fost un bun coleg, si, avand in vedere ca la ultimul Consiliu National al PSD s-au adoptat cateva criterii de integritate pentru toti cei care suntem in functii politice, cred ca va respecta acest cod de integritate si se va susupenda. Din spirit de colegialitate si din respect pentru toata activitatea si pentru toti colegii din organizatie”
In loc sa ii ceara demisia din Senat, Aurelia se considera colega cu el. La ce? La infractiuni? Din respect pentru colegii de organizatie, Cristea ar fi trebui sa iasa PRIMA in presa si sa ii ceara lui Cordos demisia! Asa ar fi facut un lider adevarat. Stim insa ca nu e cazul, Aurelia Cristea nu e un lider, e doar o functie in catastiful politic al PSD.
Vorbind la trecut despre el, Aurelia Cristea il considera deja pe „colegul” ei un mort. Si asa si e Cordos, un mort politic. Dar nici Aurelia nu e mai departe de stadiul unui zombie politic. Si-a dat demisia pe Facebook din postul de ministru, a stat la cutie exact cat a trebuit ca sa treaca mirosul de putoare al rateului de la prezidentiale, nici dracu’ nu mai stie ce structuri inspide de partid mai dizolva si de ce, un lucru cert: ea vrea sa fie sefa la partid si candidat la Primarie.
Aurelia este prototipul perfect al pesedistilor de rang doi crescuti in umbra lui Ioan Rus si Vasile Dancu: se ascund dupa pulpanele celor doi atunci cand e vipie sau vifor, iar cand Rus si Dancu lipsesc, se dau mari folosind numele de Ucu si Vasile, ca si cum ar fi fost decorati si unsi de acestia pe viata in sinecurile lor. Adevarul e insa unul brut: in adancul lor, „Ucu” si „Vasile” ii dispretuiesc profund pe cei ca mai sus mentionata, dar si pe cei precum Oleleu, Itu, Cordos, pe toti cei ce nu au facut efectiv NIMIC in viata lor fara proptea politica. Iar greata unor lideri solizi precum Vasile Dancu sau Ioan Rus este atat de mare, incat au trecut de la stadiul de suparare pe nevolnicia lor la stadiul de ignoranta.
Asta am simtit din partea lui Ioan Rus cand a fost chestionat in legatura cu nesimtirea lui Ioan Oleleu, vicele CJ, un neica-nimeni in comparatie cu Rus, care a blocat intermodalul de la Aeroport din orgoliul prostesc al mocofanului ajuns sa decida si pe care nu-l incape costumul atunci cand se aude strigat cu apelativul „domnu’ vice”. Ca il ignora, asa cum ignora un Cane Corso un pechinez.
Nu mai sunt timpurile in care sa mai tinem la naftalina cuvintele grele, nu mai e pentru cine sa folosim cuvintele moi. Si o sa ma intreb furios de retoric: ba, cat de cretin trebuie sa fii sa ai la Bucuresti un ministru al Transporturilor precum Ioan Rus, aflat intr-un mandat de super forta, o voce ascultat in Guvern, din propriul tau partid, si clujean pe deasupra, si tu, Nelutu Oleleu, pielea pulovarului in parohie, sa iti permiti sa te inversunezi si sa iti arati ouale de bibilica blocand dezvoltarea unuia dintre cele mai mari judete ale Romaniei, de parca ai crede ca ai mostenit functia asta de la ma-ta?! Trecand peste indrazneala lui Oleleu de a-l insulta si infrunta pe Ioan Rus cu acest gest, in fata caruia Oleleu face pe el de frica (o indrazneala inexplicabila), ramane in memorie prostia pura si lipsa de dorinta de a marca un obiectiv important pentru PSD in lupta politica de la Cluj.
Ma uitam ieri la Profu’, Vasile Dancu, cum sta inalt si semet, la lansarea cartii sale „Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook”. Pana si intr-o simpla cuvantare adresata prietenilor, Dancu reuseste sa strecoare idei intelepte. Da, dupa parerea mea, Vasile Dancu e unul dintre cei mai intelepti oameni din Romania ultimilor 25 de ani.
Fata de intelectualii „clasici” ai generatiei post-revolutionare – Plesu, Liiceanu etc, – Dancu isi trage seva fortei cu care emite idei din imensa inteligenta emotionala ce ii salasluieste in inima. Daca aceasta fraza o veti considera, dragi cititori, o limba in cur, cititi-i cartile, cunoasteti-l pe Dancu mai mult de cinci minute, si veti simti aceeasi admiratie pe care o simt eu fata de acest om. Obsesia lui pentru povesti si sansa data de sociologie de a putea desface adevarurile de minciunile unei societati, strat cu strat, ca doua abtibilde scorojite lipite din greseala de Istorie, ii dau lui Dancu aceasta sansa de a avea un binoclu interior multidisciplinar cu care, departand sau apropiind, sa ne spuna cine suntem cu adevarat.
Iar Dancu ne spune mereu cine suntem cu adevarat in cartile sale si in articolele sale, pe blog sau in interviuri. Asa a facut si ieri, povestindu-ne despre sansa Romaniei de a fi dusa mai departe, salvata si reconstruita cu optmism de oamenii autentici. Nu de oamenii perfecti, ci de cei autentici. Veritabili ca atitudine, cu trairi nefalsificate, cu abordari originale, ce isi asuma cine sunt, care nu isi ascund defectele si nici sentimentele, care urasc scornelile. Dancu a vorbit ieri de nevoia de oameni curati la minte si de captarea unei Forte „care există în societatea noastră, care ne ține împreună, care ne face să ne trezim de dimineață și să mergem la lucru” si prin care putem reconstrui Romania.
Stiu sigur ca doi oameni dintre cei prezenti ieri la lansare nu au inteles nimic din ce a spus Vasile Dancu: e vorba de Aurelia Cristea si de Remus Lapusan.
Au venit in semn de respect fata de Dancu, dar nu au inteles nimic din ce s-a vorbit acolo, nu au plecat cu nimic de acolo. La un test poligraf, as face pariu ca niciunul dintre ei nu a citit integral vreuna din multele carti scrise de Profu’.
Ei nu sunt oameni atutentici, de aia nu s-au simtit cand a vorbit Dancu despre asta.
Ei sunt doar doi sefi de ONG, un ONG numit PSD Cluj, care, aidoma unei fundatii umanitare, nu isi propun profitul politic sau social, isi propun sa fie doar sefi, isi propun sa fie amabili cu adversarii politici, „ca sa fie bine”.
Atitudinea de oengisti politici, de oameni ai Blatului, se vede peste tot: Valentin Cuibus se imbratiseaza cu Boc, Aurelia Cristea linge unde a scuipat semnand protocolul politic cu federatia SHARE, facand blat practic cu o vulnerabilitate enorma a lui Emil Boc, cel impotriva caruia ar trebui sa concureze peste un an la Primarie, Remus Lapusan se ascunde, ca o fata mare care a vazut un vibrator, cand vede cum senatorul Cordos traficheaza influenta si ia spagi de la oameni amarati.
Astia sunt culdusii politici ai PSD Cluj, nu liderii lor: cersesc atentie, posturi, cersesc indurare cand gafeaza, dar, ca orice culdus, refuza sa se spele de murdarie si sa actioneze, sa lupte pentru a-si schimba destinul.
Sper ca Aurelia Cristea sa nu considere acest text un atac frontal din partea unuia care vrea sa castige capital electoral de pe urmele faimei ei. Chiar nu e cazul, asa cum arata cercetarea pe care am facut-o acum o luna si un pic. Nu o sa dau cifre, ca i s-ar reteza si ultima urma de a mai candida undeva, dar clujenii din sondajul IRES, pusi in fata unui „kombat” virtual, rugati sa aleaga intre mine si Aurelia Cristea, au ales cu de trei ori mai multe optiuni un om autentic. Va las sa ghiciti cine e acela.
Daca voi ajunge independent in Consiliul Local, se va datora doar celor ce cred in mine si singurei strategii pe care o cunosc: munca. Zi de zi, muncesc de dimineata si pana seara. Si nu glumesc, nici in week-end nu ma opresc.
Clujul are nevoie de o revizie generala.
Toti politicienii isi incep campania electorala cu o luna inainte de soroc. Ii doare in fund apoi de noi de-a lungul mandatului. Consilierii locali actuali sunt niste anonimi. Niste foci ce ridica mana. Niste slugi de partid. Cu rare exceptii, nu au facut nimic in viata.
De aceea vreau sa muncesc cu un an inainte pentru a ajunge independent in Consiliul Local. Sa ma vedeti in actiune, sa vedeti ce imi poate capul, sa ma evaluati.
Nu sunt perfect. Dar ma stradui sa fac mereu diferenta. Sa am o strategie mai buna ca si competitia. Sa muncesc mai mult ca adversarii mei. Sa investesc timp si minte in idei si proiecte pe care altii le refuza. Sa vorbesc raspicat si atunci cand vorbesc sa se stie ca nu arunc vorbe intr-o doara, asa cum fac politicienii.
Vorbeste si tu raspicat despre mine si prietenilor tai! Roaga-i sa se gandeasca la mine ca la un tanar care a demonstrat pana acum ca stie sa fie bun gospodar si om de cuvant, dar mai presus de toate ca nu se teme sa lupte pentru oras sau pentru cei napastuiti.
Inca ceva: stiu ca unii se gandesc la mine ca la o varianta exotica pentru Consiliul Local. Daca ati ajuns sa considerati ca e exotic ca un tanar care si-a facut drum in viata pe propriile forte sa intre in Consiliul Local ca sa munceasca pentru mai binele orasului si sa le dea la politicieni peste nas inseamna ca am ajuns intr-o situatie trista. Daca e asa, sa fiu picatura voastra de exotism!
Nu am ce sa castig din acest proiect. Nici „diurna” de ales local nu imi trebuie. Nu am nici blocuri-turn de construit, nici neamuri de angajat la Politia Locala sau la regii.
In schimb, pe viitor, avem cu totii de castigat.
Am demonstrat in anii ce au trecut ca ma intereseaza soarta orasului si ca sunt capabil sa duc proiecte la bun sfarsit. Nu sunt politician. Sunt cetatean.
A venit vremea ca cetatenii sa isi ia Clujul inapoi din mainile politicienilor corupti care pana acum au nenorocit orasul, umplandu-l cu gropi si datorii, sufocandu-l in gunoaie.
Sustine-ma sa ajung in Consiliul Local ca independent! Ca-ti place sau nu de mine, macar un lucru vei sti sigur despre mine: acela ca, odata ajuns acolo, voi demasca toate cotcariile pe care le vor face politicienii la Urbanism, voi da in vileag toate blaturile lor, ii voi forta sa nu mai ascunda felul in care ne cheltuie banii, le voi demasca TOATE matrapazlacurile.
Eu nu trebuie sa va promit ca voi fi altfel decat sunt actualii consilieri. AM DEMONSTRAT in ultimii 5 ani ca SUNT TOTAL DIFERIT de actualii politicieni consilieri locali care, cu rare exceptii, dorm in papuci si nu mai trec cu anii prin cartiere. Fac opozitie de peste 5 ani actualului sistem de administratie, vocea mea a ajuns mai puternica si mai critica pana si decat vocea partidelor care ar trebui sa isi asume acest lucru.
Blatul politic dintre politicienii clujeni trebuie aruncat la gunoi. Nu mai avem de nevoie de blat, avem nevoie de un aluat proaspat care sa dospeasca intr-un Cluj Nou.