Doua universitati clujene care fac, anual, aproape 25 de milioane de euro din taxe, nu gasesc 200.000 de euro pentru continuarea unor cercetari cu impact mondial. Protezele biocompatibile 3D, cercetate intr-o serie de studii comune realizate de specialisti ai Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) si ai Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF), nu mai au finantare. Desi cercetarile sunt realizate in premiera mondiala la Cluj-Napoca, pentru continuarea testelor bioactive de laborator nu mai sunt bani, atentioneaza specialistii din cadrul UTCN. Oamenii de stiinta au nevoie de 200.000 de euro, in urmatorii 3 ani pentru a testa biocompatibilitatea protezelor, potentialul de regenerare tisulara in vivo al implanturilor, precum si efectul antitumoral al dispozitivelor care contin medicamente in componenta aliajului.
Medicina viitorului este abandonata de universitatile din Cluj-Napoca din cauza lipsei fondurilor. Specialistii din cadrul UTCN impreuna cu chirurgii Universitatii de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” (UMF) din Cluj-Napoca realizeaza o serie de cercetari, in premiera mondiala, care au ca punct central protezele din materiale biocompatibile realizate cu o imprimanta 3D, infiltrate cu calciu si alte medicamente. Testele bioactive ale implanturilor din titan pe sobolani se deruleaza cu greutate, pentru ca proiectul finantat de Guvern s-a finalizat in noiembrie 2013, iar programul nu este sprijinit de nicio universitate implicata in studii. Oamenii de stiinta mai au nevoie, pentru testele bioactive din urmatorii 3 ani, de 200.000 de euro.
Testele bioactive pentru protezele din niobiu, laudate dar nefinantate
Protezele personalizate 3D din materiale bioactive sunt gandite in functie de particularitatile fiecarui individ. Structura de baza a protezelor biocompatibile pot fi infiltrate cu hidroxilapatita – calciu – care ajuta pentru refacerea osului, precum si pentru medicamente si sticle bioactive – siliciu, titan – care imbunatatesc biocompatiblitatea protezelor.
„Incercam sa testam bioactivitatea protezelor care au o structura de baza din aliaje de titan: aluminiu, vanadiu si niobiu. (…) Dupa ce le infiltram analizam la microscop viteza de crestere a celulelor osoase in jurul implantului. In cazul bolnavilor de cancer, protezele pot contine medicamente implantate in structura poroasa a protezei”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, profesorul Nicolae Balc, seful catedrei de Tehnologia Constructiei de Masini, din cadrul UTCN.
Studiul animal realizat pana acum, pe 48 de sobolani rasa Wistar, la Cluj-Napoca, a evidentiat faptul ca noile biomateriale sunt bine tolerate biologic si nu produc nicio reactie adversa de corp strain. Pentru a demonstra ca implantul nu va fi doar biocompatibil ci si bioactiv, adica va ajuta procesul de osteogeneza (refacerea oaselor – n.red.), este nevoie de teste suplimentare in laborator. Cercetarile nu mai pot fi continuate in acest sens, pe oi si porci, pentru ca nu sunt bani pentru testarea in laborator ale noilor proteze din titan si alte aliaje din metal.
Masinariile au fost cumparate in baza unor granturi castigate de UTCN, insa astazi, pentru consumabile, uleiuri si testarea noilor aliaje nu exista finantare.
“Noi deocamdata urmarim sa facem protezele cu o porozitate controlata infiltrata, astfel ca implanturile sa fie potrivite pentru fiecare pacient. (…) Proiectul continua cu viteza mica pentru ca nu avem reurse. Finantarea s-a terminat in noiembrie si de atunci nu am mai avut fonduri”, a dezvaluit profesorul Nicolae Balc.
UTCN a castigat, in acest an, din taxa de scolarizare a celor 3.720 de studenti care nu sunt la buget, 3 milioane de euro si se bazeaza pe colaborari pentru finantarea proiectului.
„Exista multiple colaborari pe aceasta tema prin colectivele de cercetare ale universitatii in conditiile in care Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca are o traditie in domeniu”, a replicat UTCN.
Business, second job pentru cercetatori
Situatia este arhicunoscuta in mediul universitar clujean. Oamenii de stiinta trebuie sa castige granturi de cercetare, pentru ca universitatile nu ii sprijina. La Cluj-Napoca, Universitatea “Babes-Bolyai” nu gaseste 2.000 de euro pentru sustinerea proiectului sangelui artificial, descoperit de Radu Silaghi-Dumitrescu. In ultimii 10 ani nici UTCN si-a permis sa finanteze proiecte de cercetare ori activitatile practice ale studentilor, astfel ca dascalii au fost nevoiti sa faca rost de bani pentru consumabile din contractele de cercetare incheiate cu diferite firme.
“Banii de consumabile ii obtinem din contractele de cercetare. Ca sa-i formam pe ingineri trebuie sa derulam activitati practice. Eu am nevoie, pe an de 300 de litri de ulei hidraulic, care e esential pentru mentenanta masinilor, nu primesc bani pe gratis. Ca sa pot mentine in stare buna echipamentele, se face o munca separata si se incheie contracte cu firme, pentru ca studentii sa poata sa duca la bun sfarsit lucrarile practice. Asa se intampla si cu protezele biocompatibile”, a continuat profesorul Balc.
In ultimii 5 ani, cercetatorii clujeni au castigat, pentru continuarea proiectului, granturi in valoare de 600.000 de euro.
Coordonatoarea proiectului de cercetare, UMF, a realizat, in acest an peste 20 milioane de euro din taxa de scolarizare a studentilor. LA UMF invata 2.224 de studenti straini, care platesc o taxa anuala de 5.000 de euro, la care se adauga alti 1.000 de studenti romani inmatriculati la taxa.
Beneficiile protezelor personalizate
Implanturile personalizate, create prin topirea selectiva cu laser, cu o imprimanta 3D, reprezinta posibilitati pentru pacientii cu orice fel de diformitati la nivel cranian. Specialistii UTCN au creat acum un an, gratie acestui proiect, in premiera mondiala la Cluj-Napoca, primul os zigomatic din titan implantat unui pacient de 44 de ani, la clinica de Chirurgie Maxilo-Faciala. Proiectul, insa, s-a incheiat si pentru UMF, care asteapta o noua finantare guvernamentala.
“In principiu, urmeaza sa fie depuse si alte proiecte pentru finantare guvernamentala”, a fost replica conducatorului proiectului din cadrul UMF, conferentiarul Horatiu Rotar.
Oficialii UMF au anuntat, in urma cu cateva zile, pe scena Balului Operei, ca 10 milioane de euro vor fi alocati cercetarilor medicale, in urmatorii 2 ani la Cluj-Napoca.
Astazi, insa, oamenii de stiinta nu mai pot testa bioactivitatea protezelor si potentialul de regenerare tisulara in vivo nici efectul antitumoral acestora. Chirurgii din cadrul Clinicii de Chirurgie Maxilo-Faciala, din Cluj-Napoca, unde se realizeaza implanturile create la UTCN pe pacienti, arata ca inovatia consta in utilizarea clinica a materialelor de ultima generatie si modul in care ele sunt prelucrate in forma adaptata fiecarui individ.
“Implanturilor li se da o forma geometrica speciala pentru medicina. Beneficiile pentru pacient constau in calitatea noilor materiale, proteza fiind mult imbunatatita. Gratie imprimarii 3D, se creeaza un implant personalizat pentru pacient”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, medicul Horatiu Rotar, seful echipei de chirurgi care a efectuat operatia in premiera mondiala, la Cluj-Napoca.
In cadrul primelor etape din proiectul comun de cercetare dintre UTCN si UMF au fost implantate peste 30 de proteze. Implanturile au fost realizate in baza unor granturi de cercetare, obtinute in comun. Prin topirea selectiva cu laser au fost reconstruite, in laboratoarele UTCN, oase ale craniului, ale etajului mijlociu al fetei, ale mandibulei. Doar softul de prelucrare al implanturilor a costat 17.000 de euro, iar imprimanta 3D a fost cumparata cu o jumatate de milion de euro.
Vom reveni cu detalii despre finantarea proiectului, de indata ce UMF isi va prezenta pozitia solicitata.