Programul „Masa Caldă”, dedesubturile unui proiect gândit din pix. Mircea Bertea: „Programul a fost slab pregătit”

În contextul în care Ministerul Educației pregătește să lanseze cea de-a treia etapă a programului „Masa caldă” într-un număr de 150 de unități de învățământ preuniversitar, fără să fi urmărit funcționarea acestui proiect în teren, Mircea Bertea, directorul Colegiului National Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, apreciază că „programul a fost slab pregătit” de la început. 

Astfel, directorul instituției de învățământ unde proiectul-pilot a funcționat de la inițierea sa în 2016, consideră că autoritățile implicate „nu s-au gândit la condițiile concrete de aplicare, mai precis la posibilitățile, în primul rând tehnice, de aplicare, cu deosebire pentru școlile din zonele defavorizate. 

Trecând la punerea lui în practică ne-am convins că programul este greu de implementat, este anevoios, presupune personal specializat în licitații, oameni pregătiți, efort financiar suplimentar (pe care trebuie să îl facă școala aplicantă), dar și un dublu sau triplu efort al forței de muncă a unităților care se ocupă de implementarea acestuia, pentru că, în primul rând, acestea nu sunt pregătite, în al doilea rând, nu au nici partea logistică, în al treilea rând, nu au nici personalul necesar”, a declarat Mircea Bertea în cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro

„Ca să rezumăm: cine a gândit programul nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Adică l-au gândit doar ca idee, ca început. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce.

Poate că nici n-au fost de specialitate cei care au lucrat la această propunere de program, n-au știut ce înseamnă și ce e presupune un program-pilot, care sunt etapele și cum se evaluează și valorifică  acesta.

Noi știm din pedagogie că implementarea unui proiect-pilot este un proces complex, în cadrul căruia nu se poate vorbi (cel puțin initial) de standardizare, că se pilotează programe în care există un grad mare de risc sau atunci când cerințele proiectului nu sunt foarte bine definite, că cel care propune proiectul și cei care-l implementează trebuie să știe/să prevadă problemele cărora va trebui să le facă față pe parcursul implementării, că vor trebui făcute analize de etapă și corecții optimizatoare și, în sfârșit, că promisiunile făcute beneficiarilor la inițierea proiectului-pilot vor fi îndeplinite la finalizarea acestuia. Toate acestea, tocmai pentru a minimaliza riscurile și pentru a valida soluția optimă.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat în acest proiect asa-numit pilot. Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (desi au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect.

Nici măcar de existența sau inexistența unei baze de date minimale referitoare la personalul de deservire, spre exemplu, la structura și orarul școlii.

Nu au știut și nu știu nici macar efectivul real de elevi de la colegiu, desi ne lăudăm la nivel central că avem în România o bază națională unică de date în învățământul preuniversitar (SIIIR).

În primul an de proiect, spre exemplu, s-au primit cei 7 lei/elev/zi doar pentru jumătate din efectivul colegiului, ceea ce ne-a obligat să oferim masa caldă gratuită doar copiilor de la grădiniță, primar și gimnaziu, fără ca elevii din cele 12 clase de liceu să beneficieze și ei de acest suport alimentar, desi ordonanța prevedea că beneficiază toți!

Întrucât odată cu inițierea programului-pilot numărul elevilor care serveau masa la cantină s-a triplat (înainte cantina deservea doar cele 100-150 de eleve cazate la căminul-internat), ar fi trebuit să se asigure pe durata derulării programului și triplarea numărului de personal la cantină sau măcar suplimentarea lui. Nu l-a triplat nimeni, nici măcar nu l-a suplimentat.

Apoi, la contabilitate: multe școli nu au contabil, mai ales în ruralul dezavantajat, la sate, sau nu au contabili care să fie în stare să facă licitațiile complexe cerute de program. Vă dați seama că școlile nominalizate în program au avut motive serioase să intre în panică, știind că își asumă o mare răspundere, nu numai financiară și culinară, dar și că vor urma controale de la igiena alimentelor/ direcția sanitară și sanitar-veterinară, prefectură, primărie, inspectorat, OPC etc. Să nu uităm apoi că nici cu părinții nu e ușor de lucrat, mai ales când e vorba de hrana copiilor!

Vă întreb, când lucrurile se complică și, dacă nu ești obligat prin fișa postului să faci ceva și nici nu ești plătit pentru asta, care este reacția firescă a omului care nu este ajutat, care se simte abandonat? Desigur, va spune “nu mă complic, mai bine ies din program”. Cred că mai mult de jumătate din școlile propuse initial nici nu au intrat sau nu au performat în primul an al programului-pilot la care ne referim”, apreciază directorul Colegiului National Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, Mircea Bertea.

Acesta semnalează că programul „Masa caldă” a fost slab pregătit de la început atât în ceea ce privește suportul financiar, logistic cât și uman: 

„Concluzionând la puncte slabe: programul a fost slab pregătit din punct de vedere al suportului financiar care a venit mereu întârziat, apoi nu s-a acordat și nu s-a gândit suportul uman, suportul logistic și nici nu am fost monitorizați și ajutați pe parcurs. De controlat, am fost controlați mereu în ceea ce privește siguranța alimentelor și cum am folosit suportul finaciar primit”, conchide Mircea Bertea. 

Declarațiile sale vin în contextul în care Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul Orban, anunța recent generalizarea programului „Masa caldă”. Din păcate, după cum notează directorul liceului pedagogic clujean, programul a fost gândit din pix fără o conformitate a situației din teren și fără o evaluare coerentă a acestui program. 

Citește articolul integral aici. 

 

 

sursa foto: edupedu.ro

Adauga comentariu