RAADPP a decontat piatră spartă pentru drumurile judeţene fără documente justificative. Prejudiciul creat este de peste 31.000 de euro motriv pentru care procurorii DNA Cluj au demarat o anchetă, cel vizat fiind fostul director Mircea Avram sub semnătura căruia s-au realizat plăţile.
Un audit intern privind achiziţionarea în perioada ianuarie 2009 – decembrie 2012 de către Consiliul Judeţean, prin Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RADPP), de piatră spartă utilizată pe drumurile judeţene a scos la iveală faptul că nu corespund cantităţile decontate cu situaţia reală din teren, motiv pentru care s-a creat un prejudiciu în bugetul CJ Cluj prin decontări nereale.
Auditorii au constatat că în anul 2009, S. C. Ben & Ben emite începând cu data de 6.05.2009 şi până în 15.09 2009 mai multe adrese către RAADPP prin care solicită încheierea unui parteneriat între cele două entităţi. Parteneriatul consta în eliberarea de către RAADPP a autorizaţiei speciale de transport pentru maşinile operatorului Ben & Ben, compensarea contravalorii acestor autorizaţii făcându-se cu piatră spartă şi balast.
Raportul de audit arată că, în anul 2011, RAADPP a cumpărat o cantitate de 410,70 tone de piatră spartă pentru lucrări de întreţinere a drumului judeţean DJ 105S Pata-Boju, fără a exista contract de achiziţie.
O singură adresă de iniţiere a parteneriatului ( 510/13.07.2009) poartă rezoluţia dată de directorul la acea vreme, Mircea Avram. Această apropabe a fost dată de Avram, deşi nu existau acte justificative privind oportunitatea şi necesitatea executării lucrărilor de întreţinere drumuri cu piatră spartă, note de constatare privind degradarea drumurilor, sesizări de la cetăţeni şi, mai mult decât atât, lucrarea nu era prinsă în planul de activitate pentru anul 2009.
„În anul 2009 a fost cumpărată cantitatea de 13.188,93 tone de piatră spartă cu o valoare de 420.762,14 lei de la S.C. Peanpetrol Com SRL. În conformitate cu referatele întocmite de către şefa biroului diriginţi, Marinela Crişan, rezultă că 2.640 tone de piatră spartă nu a fost transportată şi folosită pentru lucrările de întreţinere platformă drum DJ 107M. De asemenea pentru cantiateta de 1.010.49 tone de piatră spartă care a fost transportată pentru lucrările mai sus menţionate nu există avize de expediere, 795 tone piatră transportată în alte locaţii, deci în total lipseşte cantitatea de 4.445,49 tone depiatră spartă. Conform facturii nr 4606/31.07.2013 emnisă de către Panpetrol către RAADPP se acordă un discount, pentru piatră spartă cumpărată în 2009 în sumă de 27.729,11 lei reprezentând cantitatea de 843,85 tone. În urma aceste corecţii, cantiatea de piatră spartă lipsă este de 3.601,64 tone cu o valoare de 112.426,07 lei. În conformitate cu adresele Ben &Ben au fost solicitate a se efectua un număr de 144 autorizaţii speciale de transport, conform anexei 7817/31.12.2009 la factura 3131/31.12.2009 au fost executate şi transportate un număr de 739 autorizaţii speciale de transport în valoare de 314.561,25 lei. În urma analizei precizărilor din adresa 1604/13.02.2014 a rezultat că pe drumurile judeţene specificate a fost utilizată cantitatea de 8.950,45 tone în loc de 9.081,02 tone de piatră spartă cât este specificată în proiectul de raport că a fost utilizată. Aşa stând lucrurile, rezultă că nu a fost utilizată cantitatea de 130,57 tone de piatră spartă, situaţie pe care auditorii interni şi-au însuşit-o, urmând a se face corecturile de rigoare”, se arată raportul de audit.
În urma denunţurilor, procurorii de la DNA Cluj au demarat o anchetă în anul 2015 pentru stabilirea culpei celor implicaţi în crearea prejudiciului de peste 31.000 de euro. În acest sens în iulie 2016 procurorii au transmis o adresă către conducerea RAADPP prin care solicită în copie conformă cu originalul întreaga documentaţie şi înscrisurile justificative cu privire la alegerea, derularea şi finalizarea preocedurii referitoare la achiziţiile de piatră spartă făcute de către Regie în cursul anului 2009.
“În interesul soluţionării dosarului cu numărul 127/P/2015 vă rugăm să ne înmânaţi în cel mai scurt timp posibil, în copie conformă cu originalul, întreaga documentaţie şi înscrisurile justificative cu privire la alegerea, derularea şi finalizarea procedurii referitoare la achiziţia de piatră spartă pentru lucrările efectuate în cursul anului 2009 pe drumurile judeţene DJ107J, DJ 107M şi DJ 161 B şi, respectiv, petrun lucrările de întreţinere efectuate în perioada 2011-2012 pe drumul judeţean DJ 105S Pata-Boju.
În funcţie de numărul documentelor care trebuie înaintate vă rugăm să aveţi în vedere posibilitatea transmiterii acestora în format electronic” este adresa transmisă de DNA către conducerea RAADPP.
Din iulie şi până în prezent nimic nou sub soare şi, la fel ca în cazul denunţului cu privire la deşeurile depozitate ilegal la Pata Rât, ancheta bate pasul pe loc.
În urma publicării acestui material Mircea Avram, fostul director al RAADPP a ţinut să facă următoarele precizări pe care le prezentăm mai jos:
„Vă scriu în legătură cu articolul intitulat “Procurorii DNA Cluj anchetează deconturile de piatră spartă de la RAADPP. Vizat este fostul director Mircea Avram”, publicat pe website-ul www.ziardecluj.ro, miercuri, 21 Decembrie 2016, sub semnătura autorului Eugen Olariu.În cuprinsul acestui articol se face referire în mod defăimător la cauzarea unui prejudiciu în valoare de 31.000 de euro de către subsemnatul la adresa bugetului Consiliului Județean Cluj prin ceea ce autorul numește ”decontări nereale”.
Pe această cale doresc să vă solicit un drept la replică referitor la cele prezentate în articolul publicat pe site-ul dumneavoastră, fiind necesare următoarele clarificări:
”Auditul intern la care autorul articolului ” Procurorii DNA Cluj anchetează deconturile de piatră spartă de la RAADPP. Vizat este fostul director Mircea Avram” face referire a fost realizat fără ca cei doi auditori ai RAADPP să aibă autorizație sau mandat în acest sens. Doresc să aduc la cunoștință faptul că în anii 2008-2009-2010 au fost organizate proteste, cu blocarea drumului Județean, în localitățile IARA , Băișoara și LITENI, iar starea drumurilor județene din sfera lucrărilor la Autostrada Transilvania ajunseseră într-o stare groaznică. Între Liteni și Săcel conducătorii auto au fost nevoiți să facă ei înșiși un ocol în afara drumului județean pentru a putea circula! Vezi https://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/rascoala-in-apuseni-pentru-drumul-stricat-de-bechtel-101855
Am fost nevoiți să inființăm puncte de control permanente la Vlaha și Iara, fapt care a dus la identificarea tuturor mașinilor ce transportau material pietros. Astfel s-au eliberat autorizații de transport, lucru care nu s-a întâmplat până atunci (au fost identificate 3.000 DE MAȘINI PE NOAPTE). Sub principiul „Cei care strică drumul să platească”, prin autorizații speciale, cu respectarea tonajului, Firma Bechtel a fost amendată cu 100.000 lei și refacerea porțiunii de drum de sub podul de la Vlaha. Doar așa am reușit să ținem sub control situația, iar dinspre Alba spre Iara-Baisoara-Liteni , numărul camioanelor ce transportau piatra spartă s-a redus la câteva zeci!
Raportul de audit a fost întocmit de angajaţii Pulbere Liviu Lucaciu Ovidiu fără avizul Consiliului Judeţean Cluj după cum prevede legea 672/2002, comițând astfel un abuz în serviciu. În lipsa acelui aviz, persoanele sus-amintite nu puteau desfăşura misiuni de audit în cadrul regiei. Mai mult, cele două persoane care au întocmit acest raport de audit au fost angajaţi în cadrul RAADPP Cluj de către directorul Bota Iosif Liviu fără aprobare din partea Consiliului de Administrație, în perioada când acesta nu mai deținea funcția de director general, deoarece contractul de mandat al acestuia era expirat. Domnii Pulbere Liviu și Lucaciu Ovidiu nu dețineau la acea vreme nici calitatea de membri autorizați ai Camerei Auditorilor Financiari din România ori ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România pentru a conduce misiuni de audit, nici nu aveau autorizație din partea Consiliului Județean Cluj pentru a fi auditori.
”Raportul de audit” la care se face referire în articol trebuia din punct de vedere procedural să fie prezentat fiecărui compartiment al RAADPP vizat în parte, care să-l și discute în prezența auditorilor sau prin intermediul altor medii de comunicare, ulterior să conțină câte un răspuns oficial la fiecare neclaritate sau situație ”nereală”, iar apoi să fie prezentat în Consiliul de Administraţie al Regiei, lucruri care nu s-au întâmplat.
Cu alte cuvinte cei doi nu au solicitat nici punctul de vedere al subsemnatului în acel raport de audit. Adaug și că unii angajați ai RAADPP și-au pus semnătura pe acel raport de audit sub amenințarea concedierii. O evaluare realizată în perioada 2014-2015 de către un evaluator independent cu privire la calitatea managementului realizat la RAADPP Cluj a constatat aceleași lucruri cu privire la cei doi auditori, faptul că au fost numiți ilegal în funcție și că nu aveau dreptul să conducă misiuni de audit, fiind pasibili la returnarea integrală a tuturor salariilor încasate în calitate de auditori. Cu referire la afirmațiile autorului articolului: ”RAADPP a decontat piatră spartă pentru drumurile judeţene fără documente justificative. Prejudiciul creat este de peste 31.000 de euro”, respectiv cele care fac referire la achiziționarea, de către subsemnatul, de piatră spartă utilizată pe drumurile judeţene pentru care nu corespund cantităţile decontate cu situaţia reală din teren, menționez și că activitățile realizate în mandatul meu privitor la achiziția de piatră spartă pentru drumurile județene au fost verificate atât de Curtea de Conturi a României, cât și prin audit de la Consiliul Județean Cluj, care nu au constatat nereguli.
Precizez și că aprobările pentru parteneriatele încheiate de RAADPP cu entitățile private sunt justificate de lipsa fondurilor de la nivelul instituției, care astfel obținea compensații prin piatră spartă de la firmele care aveau nevoie de autorizații speciale pentru transportul efectuat de mașinile cu tonaj mare, mașini care în unele cazuri au deteriorat profund stratul de asfalt al drumurilor aflate sub îngrijirea regiei, cetățenii organizând inclusiv blocaje pe drum pentru a trage un semnal de alarmă. Asemenea proteste au fost organizate de cetățeni în perioada 2008-2010 la Iara, Băișoara, Liteni și Săvădisla. Adiacent, cantitățile de piatră spartă erau necesare pentru realizarea drumului de acces la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, proiect gestionat de către Consiliul Județean Cluj, entitate în subordinea căreia funcționa RAADPP Cluj. Toate achizițiile de piatră spartă aprobate de subsemnatul în calitate de director al Regiei, precum și operațiunile aferente utilizării acesteia, plățile realizate, s-au făcut în termeni legali.
Contractele/plățile nu le-am semnat doar eu, erau semnate și de alții (de ex. director adjunct, un șef de serviciu financiar), în baza unor documente justificative care presupun inclusiv aprobări de la diriginți de șantier, verificări în teren. Lucrările pentru care a fost utilizată piatră spartă furnizată în baza parteneriatului cu firma S. C. Ben & Ben nu necesitau conform legii să fie prinse în planul de activitate pentru anul 2009 al RAADPP, după cum subliniază autorul articolului. Regia poate să intervină și prin lucrări în regim de urgență care nu sunt cuprinse într-un plan de activitate, acolo unde acestea se impun. Cu privire la cantitățile de piatră spartă ”lipsă” la care se face referire în articol, care l-ar viza pe subsemnatul, precizez că întreaga cantitate a fost încredințată de RAADPP pentru a fi utilizată/pusă în operă de către Regia Autonomă a Drumurilor Județene Cluj (RADJ) și figurează corespunzător în situația de lucrări a RADJ. Acceptarea facturilor și a situației de lucrări o face o persoană care verifică și prezența pietrei care s-a dat în lucru. Dacă regia (RADJ) care a pus în practică lucrările contractate de la RAADPP Cluj deține în situațiile de lucrări toată cantitatea de piatră spartă achiziționată în baza respectivului parteneriat, RAADPP avea obligația de a da în plată către RADJ facturile emise pentru punerea în operă a lucrărilor.”
În scopul unei prezentări obiective a situației descrise în articolul dumneavoastră și a informăriicorecte a cititorilor, vă solicit actualizarea articolului publicat cu poziția subsemnatului pentru clarificarea celor prezentate în articolul menționat mai sus. De asemenea, vă stau la dispoziție pentru informații suplimentare referitoare la cele expuse” a precizat Mircea Avram.