Prin „Strategia de dezvoltare 2014-2020”, municipalitatea și-a asumat problemele Clujului, pe care doar le-a agravat până în 2019

În anul 2015, municipalitatea lui Emil Boc a aprobat prin hotărâre de Consiliu Local „Strategia de dezvoltare 2014-2020”. Fiindcă ne apropiem cu pași repezi de termenul de expirare a acestei „strategii”, merită să ne reamintim, în ceea ce privește capitolul dezvoltării urbane și planificării spațiale, ce se știa în anul 2014, când a fost creată strategia de dezvoltare, care au fost problemele și obiectivele identificate atunci și ce s-a rezolvat/implementat până în prezent.

Strategia de dezvoltare a municipiului definea starea Clujului de acum 5 ani. Nu reprezintă o surpriză faptul că nimic nu s-a schimbat.

Conform acestui document, Clujul „are un centru istoric valoros, intact, cu doar câteva intervenții recente de slabă calitate și conflictuale”. Centrul „este decăzut economic din cauza mall-urilor și a absenței strategiilor și politicilor de revigorare pentru nucleul istoric”.

Orașul „are periferii istorice de toate standardele (de la mahalale la parcelare interbelică), zone industriale ample și inactive, în abandon; marile ansambluri socialiste sunt neterminate, lăsate fără centre de cartier; au apărut dezvoltările nefirești ale ultimilor 20 de ani, incomplete și cu deficit de spații publice; au apărut conflicte în zone rezidențiale: blocuri între case și case între blocuri, devierea de la caracterul planificat pentru noile dezvoltări prin derogări repetate de la regulamentele PUG; s-au densificat zonele cele mai dense; circa jumătate din intravilanul stabilit anterior noului PUG este neocupat și neechipat cu infrastructură - lipsesc dotările și echipamentele în cartiere.”

În strategia de dezvoltare se semnalează faptul că orașul „are un defect istoric: condițiile de mobilitate sunt precare, cu o rețea inegală și incompletă, cu segmente lipsă (un singur bulevard, spre gară). În plus, „orașul întoarce spatele la Someș, nu este exploatată principala resursă de peisaj, cursul văii Someșului Mic”.

În domeniul imobiliar, potrivit acestui document, „s-a instaurat specula ca normalitate și bunul plac al proprietarilor nefiltrat de interesul public”, autorii strategiei de dezvoltare considerând și că „este prea mare prețul terenurilor ne-echipate (agricole) și neconforme pentru construire (cu pericole de alunecări, pădure, livadă), datorită precedentelor create prin derogarea de la regulamente”.

Așadar, problemele acestui oraș au fost temeinic documentate prin strategia de dezvoltare asumată de municipalitate prin hotărâre de Consiliu Local, în anul 2015. Ce a făcut Primăria în ultimii 4 ani, de când a adoptat acest document? A pus paie pe foc, a sporit problemele municipiului – mai multe blocuri între case, mobilitate și mai precară (zone noi construite fără trotuare, parkinguri, căi rutiere subdimensionate pentru traficul existent), Someșul a devenit o mlaștină etc.

Disfuncționalitățile de planificare urbană identificate prin strategia de dezvoltare au fost continuate până în prezent, cu toate că Primăria și le-a asumat în anul 2015. Se știau, așadar, problemele, și nu numai că nu s-au luat măsuri pentru remedierea lor, ci ele au fost chiar agravate, persistându-se în practicile care duc la blocarea orașului:

„S-au practicat politici de urbanizare etapizată și sistematică a terenurilor nou introduse în intravilan, generându-se periferii incomplet echipate și subdezvoltate; nu s-au restructurat unele teritorii urbanizate (zonele industriale, culoarele unor bulevarde existente); nu s-au realizat culoare majore de trafic printr-un set de măsuri cum ar fi stimularea investitiilor pe traseul acestora; zonarea funcțională a fost de multe ori neadecvată (centre de afaceri extinse, centre de cartier necorelate cu infrastructura, cu proprietățile și investițiile publice); a lipsit un concept de trafic solid, coerent și aplicabil.”

Documentul „Strategiei de dezvoltare 2014-2020” constată și faptul că „s-a aplicat o politică eronată a realizării de parcări în zona centrală, pe fiecare lot, imposibil de aplicat și în contra caracterului spațiilor construite”. Problemă care persistă și în ziua de astăzi, cu toate că a fost cunoscută și asumată prin HCL din anul 2015.

În privința traficului, strategia de dezvoltare ce expiră anul viitor propune un ansamblu de măsuri care au rămas în aer, la fel ca drumurile din Cluj:

„Multiplicarea legăturilor între oraș și autostrada A3

- Legătura între centura Vâlcele-Apahida (VOCE), E60 și autostrada A3 în zona Ciurila – este de importanță vitală pentru că face legătura între partea nordică a teritoriului (Baia Mare, Bistrița, Dej) cu autostrada;

- Prelungirea Drumului Sălicii până la A3 în zona Ciurila;

- Drum expres – Ocolitoare comuna Florești: legătura între nodul de autostradă de la Gilău și cartierul Grigorescu – nod CORA, cu traseu la nord de zona de captare de apă (în totalitate neurbanizat și neurbanizabil) și un pod peste Someș la sud de str. Donath;

- Drum expres – Ocolitoare comuna Baciu în prelungirea străzii din dreptul Tetarom1, traversează calea ferată și se intersectează cu DN 1F la vest de comuna Baciu.

Tren urban – regional, metropolitan

Principalul mijloc de transport de mare capacitate, pe actuala cale ferată – va face legătura între autostrada A3 (Rădaia) și localitățile de pe valea Nadășului și valea Someșului, până la Dej, având stații la: Rădaia, Baciu Triaj, Tetarom, Gara centrală, Clujana, Mărăști (IRA), Aeroport, Sanicoară, Apahida, Jucu, etc.

Prelungirea rețelei de tramvai spre Florești pe traseul actual al DN1, plecând din nodul Calvaria. DN1 devine aici stradă internă, asigurând în același timp și relația cu Clujul.

Dezvoltarea aeroportului

- Dezvoltarea unui nod de transfer intermodal de pasageri și marfă alături de dezvoltarea capacității de transfer pasageri și cargo;

- Gară pasageri Aeroport cu transfer direct în terminal;

- Infrastructura de preluare și transfer marfă (cale ferată, aerian, auto);

Decongestionarea axei mediane est-vest, a zonei istorice și a cartierelor de locuințe prin completarea / extinderea și reconfigurarea rețelei majore de trafic

 - Deschiderea şi rezervarea culoarelor pentru arterele de trafic, în plus faţă de cele prevăzute în PUG1999 şi compromise prin amplasarea necoordonată de construcţii pe majoritatea traseelor;

- Prevederea de profile stradale care tratează atât configuraţia suprafeţelor de circulaţie, cât şi caracterul fronturilor construite cu intenţia de a promova un nivel urban de dezvoltare şi a combate declinul accelerat din ultimii ani al arterelor principale din punct de vedere arhitectural şi economic;

- Calmarea traficului în zona centrală, ocolirea centrului de traseele de tranzit auto şi păstrarea centrului istoric ca zonă cu puternic caracter pietonal;

- Realizarea Inelului sudic – între strada Primăverii (depoul de tramvaie) – Calea Turzii - Someșeni (Selgros);

Inelul sudic are un rol colector şi distribuitor pe direcţia Est-Vest între principalele cartiere ale oraşului, realizând accese radiale spre zone centrale şi semicentrale. Acesta ordonează și ierarhizează traficul și degrevează zona centrală de traficul de tranzit.

- Tronson Mănăștur (depou) - Calea Turzii;

- Tronson Calea Turzii – Selgros;

- Pasaj denivelat în zona Selgros-Băile Someșeni și artera nouă de legătură între inelul sudic și str. Traian Vuia (la nord de parcul logistic);

- Culoarul căii ferate – lărgiri ale profilelor arterelor existente și completarea tronsoanelor lipsă pe ambele părți ale căii ferate;

- Lărgirea străzii din dreptul Tetarom la un profil de 21m, în prelungirea drumului expres ocolitor al comunei Baciu;

- Pasaj denivelat în prelungirea str. Tăietura Turcului și legătura cu str. Tudor Vladimirescu – transferul de la sud la nordul căii ferate;

- Stradă nouă în prelungirea str. Tudor Vladimirescu și legătura cu str. Fabricii de chibrituri;

- Lărgirea străzii Fabricii de chibrituri la un profil de 21 m;

- Prelungirea str. Fabricii de chibrituri prin zona de triaj CFR cu un profil de 21m;

- Pod la nivel cu calea ferată, la nord;

- Arteră nouă în prelungirea podului propus și legătura cu str. Câmpul Pâinii, pe un profil asimetric de 21m;

- Lărgirea și completarea străzii Câmpul Pâinii până la Nodul IRA;

- Completarea bretelelor lipsă la Nod IRA;

- Arteră nouă paralelă cu Calea Someșeni, la nord de calea ferată – legătura cu Băile Someșeni și str. Traian Vuia;

- Lărgirea străzii Cantonului, între Centura de est și Calea Someșeni la un profil cu ampriza de 30m;

- Lărgirea străzii Calea Someșeni până la nodul IRA, la un profil cu ampriza de 30m;

- Completarea tronsonului lipsă al străzii Răsăritului, între nodul IRA și zona de locuințe ale MAPN în construcție;

- Lărgirea străzii Răsăritului la un profil cu ampriza de 16m;

- Completarea tronsonului lipsă al străzii Răsăritului, de la strada Cernei până la pasajul peste strada Fabricii;

- Completarea tronsonului lipsă al străzii Răsăritului, de la pasajul peste strada Fabricii până la Canalul Morii;

- Pod cu lățimea de 16m între strada Răsăritului și strada Oașului;

- Organizarea traficului în zona centrală și interiorul nucleului medieval;

Circulația este organizată într-un sistem de artere în sens unic dispuse în T perimetral nucleului medieval (pe laturile nord și est), un semi-inel format din străzile Emil Isac, Republicii, Avram Iancu (pe laturile vest si sud) și axa mediană est-vest în sistem de sensuri unice Clinicilor-Eroilor-Dorobanților/21 Decembrie-Memorandumului-Moților.

- Reconfigurarea laturii de est a T-ului și organizarea unui sistem de sensuri unice în tandem format din: str. Constanța și str. Cuza Vodă.

- Lărgirea străzii Constanța la un profil de 18 m, cu trafic în sens unic spre nord;

- Pod în prelungirea str. Constanța – legătură cu str. Traian;

- str. Cuza Vodă în sens unic spre sud (cu excepția transportului în comun);

- Reconfigurarea și organizarea de sensuri unice pe culoarul Someșului, de la podul Garibaldi până la str. Oașului;

- Lărgire pod Garibaldi la 4 benzi;

- Sens unic pe Splaiul Independenței spre Opera Maghiară;

- Sens unic pe str. Dragalina și reconfigurarea profilului de la podul pietonal până la pod Napoca;

 - Lărgire și prelungire str. Iașilor spre str. Constanța și organizarea în sens unic spre est în tandem cu str. Dacia;

- Sensuri unice în tandem pe str. Dragalina – str. Barițiu;

- Pod la Opera Maghiară, între str. Dragalina și strada Emil Isac;

- Fluidizarea traficului pe semi-inelul în jurul nucleului medieval cu scopul calmării traficului pe arterele interioare;

- Fluidizarea circulației pe inel prin reorganizarea intersecției Gh. Șincai - str. Napoca (eliminarea relației de stânga spre str. Napoca), și sincronizarea semaforului cu cel de la intersecția str. Republicii – str. Avram Iancu;

 - Reconfigurarea profilului străzii Avram Iancu de la intersecția cu str. Universității: 2 benzi spre Piața Cipariu, 1 bandă spre Cimitirul Central;

 - Lărgirea str. Milton Lehrer (fostă Strugurilor) și reconfigurarea intersecției pentru fluidizarea relației str. Avram Iancu – P-ța Ștefan cel Mare;

Calmarea traficului în interiorul nucleului medieval

- Reamenajrea unor străzi propuse să devină cu caracter prioritar pietonal: str. Kogălniceanu, de Martonne, Hermann Oberth, Gaal Gabor, str. Iuliu Maniu (tronsonul spre Piața Unirii, str. Ferdinand-latura vestica, Piața Mihai Viteazu – latura sudică;

- Reamenajrea unor străzi propuse să devină pietonale: Piața Unirii- laturile est si vest), str. Kovacs Deszo, str. Hermann Oberth (tronsonul dinspre str. Kogălniceanu), str. David Ferenc;

- Străpungere Fabrica de bere – transferul de pe axa mediană pe culoarul Someșului cu scopul decongestionării axei mediane;

- Lărgirea străzii Uzinei electrice după un profil cu ampriza de 26 m și străpungere în prelungire până la strada Moților;

- Lărgirea străzii Moților în dreptul Fabricii de Bere, organizarea intersecției și realizarea unei piațete urbane între fosta fabrică și str. Moldova;

- Reconfigurarea axei mediene est-vest, între Fabrica de bere și Piața Mărăști;

- Bandă dedicată transportului în comun și pe direcția Mărăști- Mănăștur pe B-dul 21 decembrie și str. Memorandumului;

- Reconfigurarea profilului str. Moților;

- Lărgirea străzii Clinicilor;

- Reconfigurarea Pieței Lucian Blaga – introducerea pistelor de biciclete, reorganizarea benzilor de circulație și a parcărilor;

- Reconfigurarea profilului str. Napoca – 2 benzi spre Piața Unirii și piste de biciclete în continuarea b-dului Eroilor;

Extinderea și reconfigurarea rețelei majore de trafic în zonele de urbanizare

Zona de dezvoltare Nord Est

- arteră nouă de legătură cu centura de nord-est (VOCNE – în prelungirea b-dului Muncii) și centura de est (VOCE - Vâlcele-Apahida) între str. Traian Vuia (zona serelor) în prelungirea inelului sudic.

Zona de dezvoltare EST

- strada Soporului – legătura între cartierul Gheorgheni, inelul sudic și centrul de colectare a deșeurilor.

Noduri intermodale și dezvoltarea rețelei de transport în comun

- Concept de dezvoltare integrată a mobilităţii ce cuprinde consolidarea nodurilor de transfer intermodale şi efectul de iradiere pe care acestea le pot avea asupra structurilor urbane învecinate;

- Promovarea şi dezvoltarea cu prioritate a nodurilor de transfer intermodal, dintre care cele mai importante sunt, de la vest spre est: nod autostrada A3 la Nădăşel, Baciu, zona Centrală, Piaţa 1 Mai, Clujana, Expo Transilvania, Aeroport, Apahida Centru;

- Culoarul de mobilitate şi dezvoltare continuă de-a lungul văii Someşului spre Jucu, Gherla şi Dej

- Păstrarea locului important al tramvaiului ca mijloc de transport în comun, la nivelul oraşului, atât prin mai buna calitate a liniilor existente şi a materialului rulant, cât şi prin extinderea traseelor existente;

- Crearea unor trasee speciale, care sunt accesibile largului public călător, dar care deservesc zone unde interesul studenţilor este concentrat;

- Trafic nemotorizat – bicicliști și pietoni;

- Reducerea poluării prin încurajarea folosirii mijloacelor de deplasare alternative ca plan de decongestionare, îmbunătățire a calității aerului, promovarea mișcării și îmbunătățirea accesibilității.

- Pistele de biciclete dedicate sunt obligatorii pe rețeaua majoră de trafic, pe străzile de importanță locală din interiorul cartierelor fiind recomandată circulația la comun cu autovehiculele.

- Rețeaua de piste de biciclete trebuie extinsă și conectată cu obiective de interes la nivel periurban.”

Din toate aceste măsuri propuse acum un mandat de primar, ce s-a implementat? Mai nimic!

Un document de peste 1300 de pagini, redactat în doi ani de zile, „Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020”, a fost adoptat în anul 2015 de Consiliul Local, iar apoi a fost dat uitării. Strategia poate reprezenta însă o bună sursă de inspirație pentru primarul Emil Boc, ce s-ar putea inspira de aici pentru noi promisiuni electorale, mai ales că în 2020 avem alegeri locale, iar clujenii de abia așteaptă să-și voteze primarul care nu face mai nimic, dar promite multe!

Adauga comentariu