Prima RADIOGRAFIE a IT-ului clujean. Top 100 si de ce Clujul datoreaza TOTUL acestei industrii. Cati angajati sunt in mod REAL in IT?

O sa fie afirmatii grele in aceasta analiza despre IT-ul clujean, dar cred ca trebuie sa ne asumam impreuna cateva realitati. In jurul acestei industrii, s-au creat multe legende. Ba ca sunt 15 000 de angajati ce lucreaza in aceasta ramura? Mai sunt oare? Vom afla.

Ba ca este cea mai importanta zona economica si ca Clujul datoreaza totul IT-ului. Asa o fi oare?

Acum cateva saptamani, Ziar de Cluj si-a propus sa verifice daca mai e valabil mitul urban potrivit caruia la Cluj sunt 100 000 de studenti. Mitul a picat cu brio. Abia daca mai discutam de 55 000 de capete studentesti in acest oras.

Absenta unor cifre concrete despre viata economica a acestui oras, absenta unor oameni din administratia locala care sa analizeze cifre, iata marea problema a Clujului. Absenta analizei inseamna absenta concluziilor. Fara cercetare si analiza, nu poate sa se nasca Viziunea.

Nu, nu e despre Boc aici, e despre noi, toti, clujenii. Si eu cred ca acestui oras ii lipseste un Plan.

Tot ce s-a dezvoltat frumos si profitabil in acest oras pe partea de business are foarte putina legatura cu administratia. Sa luam chiar IT-ul. IT-ul clujean este pentru oras un soi de minereu de inteligenta pe care au inceput sa il exploateze si pentru care au ajuns sa foreze tot mai adanc primii pionieri - Daniel Metz (EBS Romania), Voicu Oprean (AROBS), Calin Vaduva (FORTECH), Marcel Borodi (BRINEL) - dupa care au inceput, cam ca in marile cautari americane ale aurului, sa apara strainii si localnicii, simtind cu totii ca asta e businessul viitorului.

 

Particularitati ale IT-ului clujean

 

Am muncit cu atentie si mult sa verific si sa adun cifrele de mai jos. Este primul recensamant cu adevarat important al industriei IT si el, sunt sigur, comporta multe completari. Sa iertati "gaurile" informationale, astept cu multa deschidere sugestiii. Nu totala exhaustivitate am cautat-o in mod necesar, ci sa ne facem o imagine macro asupra acestui fenomen incredibil care a marcat definitiv schimbarea Clujului dintr-o "inima a Ardealului" intr-un "fuckin' great city, the place you wanna move and live".

Cifrele sunt mai periculoase ca un nisip miscator. Daca le-am privi superficial, ma refer la cifrele de mai jos, am putea constata ca IT-ul clujean e mai slab decat legenda, ca in realitate, afacerea de IT e in mana a maximum 15 jucatori, iar restul firmelor sunt niste praf in ochi. Repet, superficial am putea crede asta, mai ales ca:

- exista circa 1194 de societati comerciale potrivit Registrului Comertului care au ca si cod CAEN principal nr. 6201 - Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client)

- primul soc este ca, din 1194, doar 835 de firme produc minim 500 de lei anual. Raman 359 de carcase comerciale moarte.

- din acestea, in mod surprinzator, doar 191 de firme au o cifra de afaceri anuala de minim 100 000 de euro pe an

- din 1194 de companii de IT, 1003 firme stau sub 100 000 de euro pe an

- doar 88 de firme de IT din Cluj fac minim 500 de mii de euro pe an, ceea ce este un prag decent al industriei

- doar 48 de companii de IT trec de 1 000 000 de euro pe an

- doar 37 reusesc sa treaca de 2 milioane

- doar 18 firme de IT sar de 5 milioane de euro anual

- doar 12 sar de 10 milioane

- doar 6 companii depasesc pragul de 20

- numai 3 firme din Cluj trec de 30 de milioane

- doar 2 trec de 40 de milioane

- nu exista nicio firma de 50 de milioane de euro in Cluj-Napoca din IT (inca)

 

 

De ce e mai bine ca Clujul IT-ist e un mare puzzle compus din piese mai mici

 

V-am zis, daca ati privi doar cifrele, ati pastra impresia ca, in fapt, IT-ul clujean e un caca maca. Dar nu e. Sunt doua chestii foarte bune care transpar din aceste cifre aparent modeste:

- IT-ul clujean are loc foarte mare de crestere, deci asta cu bula sa nu o mai spuneti in urmatorii ani. Da, se poate muri economic in IT-ul clujean, dar numai din lipsa de adaptare. Clujul este inca mic, fata de alte hot-spoturi din IT-ul mondial, dar creierele de aici sunt apreciate

- IT-ul clujean este foarte divizat si asta e bine. Mai bine ca la Timisoara, unde IT-ul a fost "arestat" de 5 multinationale si cei mici si creativi nu mai pot respira. Mai bine ca la Bucuresti unde smenarii IT-ului, gen SIVECO, au aratat Clujului degetul mijlociu cand incasau zeci de milioane de euro din contracte cu statul, dar acum patronii lor infunda puscaria. Clujul IT-ist e mai sanatos ca business cu 20 de player-i mari si cateva sute mici. Fiindca cei mici sunt agili si creativi si pot constitui pentru cei mari o eterna sursa de inspiratie, ba chiar de angajament. Viitorul in Cluj pare a fi, spun cei mai intelepti din IT-ul local, al firmelor mari care vor sti sa se joace cu firmele mici fara sa le sufoce. 

 

In umbra marelui IT, stau niste vedete adevarate din sectorul secundar si tertiar

 

Noi vedem mereu doar campionii din IT-ul clujean, dar ne facem ca nu vedem faptul ca exista si alte vedete adevarate ce lucreaza tot in IT, in sectorul secundar sau tertiar si pe care neavizatii le vad ca centre de suport sau niste "rahaturi de colsentare".

In fapt, ele sunt extrem de importante pentru Cluj. Si Clujul ar trebui sa le multumeasca unor firme precum Office Depot, Genpact, Sykes, SteelCase, Yardi, etc., fiindca aceste centre de suport sau consultanta sunt cele care preiau de pe bancile facultatii tinerii Clujului si ii integreaza in companiile lor invatandu-i cateva lucruri incredibil de importante, ce pot schimba genetica proasta a acestui popor. Ii invata sa fie responsabili, ii invata proceduri, sisteme, standarde, ii invata disciplina muncii, tehnici de vanzari, le creioneaza o psihologie a muncii.

Aceste firme vazute in mod gresit ca simple call centere sunt, de fapt, foarte profesionalizate si in IT si, mai mult, ofera peste 3500 de locuri de munca in Cluj. Si cine zice ca sunt prost platite e rauvoitor. In anul 2, un angajat motivat la Sykes poate ajunge lejer la 700-800 de euro.

Marea problema a acestor companii este ca sunt conduse cu precadere de expati care bifeaza niste bugete anuale si stau sa isi faca targetul pentru ca, in doi ani, sa dispara intr-un post superior. De aceea, Bombardier sau SteelCase sau oricare din numele de mai sus au prezenta slaba in comunitate. Nu se implica in viata Cetatii, nu au trecut de stadiul petrecerilor de teambuilding, stau cat mai mult sub radar.

 

Niste fantome IT, incredibil de bine pregatite: free-lancer-ii

 

Dupa calculele noastre, facute din surse ale Statului Roman, in acest moment cifra de 15 000 de angajati in IT-ul clujean este o legenda invechita. Realitatea este alta: 

- min. 15 000 angajati in firmele cu CAEN de realizare software client-oriented

- min. 5000 angajati in firme de suport de tip Business Processing Outsourcing (BPO) - de tip Sykes, Genpact

- minim 4000 de angajati pe PFA in diverse conjuncturi contractuale

- minim 5000 de free-lanceri care lucreaza pe cont propriu si la negru

 

Ultima cifra e senzationala. Nu e ceva de rau, adica nu aratam cu degetul spre ei. Dar nu ii mai putem ignora.

Cifra ne-a fost sugerata de mai multi lideri din IT care sustin ca acesti 5000 de free-lanceri sunt, de fapt, printre cei mai interesanti din industrie, adeseori seniori care au dobandit indemnarea de a-si face rost de proiecte pe cont propriu, care se asociaza cu altii punctual pe proiecte de diverse dimensiuni, si care castiga mai bine decat intr-o firma, chiar daca risca mai mult. Cand perioadele din IT vor deveni mai grele, acesti specialisti foarte bine pregatiti se vor intoarce ca angajati in companii, dar cand vor simti ca soarele e sus din nou, vor sterge putina din nou spre free lancing.

Aceasta diversitate de layere ale resursei umane din IT face ca Clujul sa fie special.

30 000 e noua CIFRA din IT-ul clujean. Adica 10 la suta din Clujul ce munceste

 

Impactul acestei cifre este colosal din punct de vedere economic si social.

In acest moment, IT-ul a depasit cu mult ca importanta universitatile. Universitatile au vistieriile goale, IT-ul, nu. Universitatile sunt inca inchistate in strategii si conduse de rectori prea putin deschisi la minte. IT-ul, in schimb, suge toata resursa academica de la Universitati, ba inca reuseste sa le traga si seva: studentii. IT-ul are bani si simte oportunitatile. 

Din punct de vedere economic, influenta este incredibila. Impozitele platite de firmele de IT si de angajati, cashul pe care angajatii il deverseaza in piata, influenta pe laterala pe care o paine castigata in IT o aduce pentru restul familiei, acolo unde e cazul, forta acestor companii in dezvoltarea comunitatii si, mai ales, continua evolutie a educatiei acestor angajati, schimba cu totul datele Clujului.

Inainte de aceasta analiza, eu credeam ca IT-ul clujean e consolidat in mainile catorva oameni. Nu e. Credeam ca e puternic, dar nu credeam sa fi ajuns atat de puternic. Credeam ca va ajunge la un prag de maturizare, dar, se pare, ca mai e loc mult de crestere.

Toate acestea vor avea cu adevarat o valoare adaugata la viitorul orasului daca Clujul va sti sa ii pastreze si daca ii va respecta pe cei din IT, intinzandu-le mana. In acest moment, administratia judeteana si locala se limiteaza doar la intalniri informale, dar inca o colaborare pe strategii macro nu exista.

Nimeni nu are de gand sa isi asume un proiect cinic de polarizare in jurul Clujului a oraselor mici din Ardeal, adica sa "furam" tot ce putem noi, Clujul, de la Bistrita, Targu-Mures, Alba-Iulia, Satu-Mare, Baia-Mare.

Drept e si ca administratia locala nu face niciun efort sa investeasca in infrastructura de extindere a orasului.

Fiindca doua sunt bombele cu toluen ce stau in soarele viitorului: chiriile/preturile extrem de mari la achizitia de apartamente si lipsa de resursa umana.

Asteptam sa explodeze sau le dezamorsam?

 

Cifre brute despre primele 100 de companii IT din Cluj si cele mai bune firme de tip BPO

 

Primele 100 de firme din IT au impreuna urmatoarele cifre:

- cifra cumulata de afaceri de 1.925.833.090 lei (peste 400 milioane euro) pe 2016

- profit cumulat de 186.300.229 lei (peste 41 milioane euro) pe 2016

- au 10.512 angajati pe 2016

 

Cele mai importante firme de tip BPO sau specializate in tehnologia informatiei au impreuna urmatoarele cifre:

- cifra cumulata de afaceri de  445.256.503 lei (circa 100 milioane euro) pe 2016

- profit cumulat de 26.274.474 (peste 5,5 milioane euro) pe 2016

- au 3.346 angajati pe 2016

       

GRAND TOTAL: Top 100 IT + TOP BPO

- cifra cumulata de afaceri de 2.371.089.593 lei (peste 500 mil euro) pe 2016

- profit cumulat de 212.574.703 lei (peste 47 mil. euro) pe 2016

- circa 13 858 angajati pe 2016

 

Note importante inainte de a citi aceste topuri:

- datele din topurile de mai jos provin de la Registrul Comertului si pot suferi modificari, mai ales la capitolul angajati, datorita dinamicii pe semestrul 1 2017

- datele Endava Romania sunt cele pe 2015

- datele RBH Consulting sunt cele pe 2015

- datele Thomsons sunt cele pe 2015

- GENPACT nu a fost inclus in topul BPO fiindca are sediul social pe Bucuresti si nu raporteaza fiscal la Cluj, dar este un mare angajator in oras, de peste 800 de pozitii. 

    

Top 100 firme din IT cu CAEN 6201 - realizarea soft-ului la comanda (software orientat client)

Firme de tip BPO sau specializate in tehnologia informatiei

Comentarii

potrivnicul

08.07.2017 15:41

Deci din 1200 firme de IT aproape 100 declara profit peste 100000 euro pe an. Inseamna ca restul fac evaziune fiscala la greu! Desi IT-stii sunt scutiti de impozit pe profit! Probabil in mintea multora asta se extinde si la firme. Nu stiu de unde scoateti ca un call-center face treaba de IT, ca acolo e doar suport telefonic pentru firme straine in limba tarii respective. Parca mai ieri Sykes era acuzat de evaziune fiscala, acum este angajator de top? Sau au facut vreo donatie la ziar sa fie laudati?!

Andrei

08.07.2017 21:46

Există totuși o problemă majoră și anume că majoritatea acestor companii sunt blocate, adică nu mai au cum să se extindă sau evolueze. Respectiv se bazează doar pe servicii foarte simple, copii mai ieftine ale unor soluții extrem de scumpe.Dacă ne uităm pe site-uri gen linkedin, glassdoor, ejobs se caută doar programatori cu experiență de peste 3 ani care pot câștiga peste 4-5000 de euro în orice altă țară europeană sau cu clienți din SUA, dar salariile cele mai mari din Cluj în mod normal abia depășesc 2000 de euro și aici vorbim de cei care nu lucrează la outsourcing, la outsourcing ai salarii de 3000 de lei. Din acest punct de vedere suntem într-o bulă extremă în Cluj, cei care au o facultate și știu ce fac n-au ce căuta în Cluj, cei care nu știu ce fac sau n-au experiență iar n-au ce căuta în Cluj, e nevoie doar de oameni disciplinați cu competențe de nivel înalt, dar paradoxul e că acești oameni pot lucra ușor pe cont propriu de oriunde în lume.Sunt iarăși mulți în Cluj care câștigă peste 10000$ pe cont propriu lunar fără diplomă și fără firmă din programare, normal că nimeni nu bagă banii în pușculița statului.Cei care lucrează pe negru sau sunt freelanceri sau au propriile firme NU VOR FI ANGAJAȚI de nici o companie de mai sus, pur și simplu nu e rentabil să angajezi pe 1000 de euro pe cineva care nu știe lucra în echipă când cu aceeași bani angajezi din ucraina/rusia. Dacă tu vii și zici că fac evaziune sau ce îți vine ție în cap o să vezi că pleacă firmele astea frumos în irlanda/cipru și cine va lucra în it în cluj va avea contract de muncă din cipru sau irlanda. Își permit să facă orice, deja n-au ce pierde, dacă ne apucăm să comentăm se duc cu tot cu clădirile lor unde au ei chef când vor, nu le pasă dacă sunt în Cluj sau în Honolulu, excepție 1-2 din lista de mai sus. Singurul motiv pentru care sunt încă în Cluj e fiindcă pot să dea salarii de 2000 de euro la oameni cu 4-5 ani experiență și facultate, pe când în alte locuri salariile încep de la 4-5 mii de euro la orice persoană capabilă. (bine sunt și taxe, dar nu așa mari ca în România dacă n-ar fi scutirile, respectiv calitatea vieții e net superioară în afară) 

Florin

20.07.2017 11:05

Dupa cum zice si George, povestea cu 5000 de euro castigati in afara in IT e doar un basm frumos. Da, iei 5000 de euro, din care cel putin 2000 ii dai pe taxe la stat. De exemplu momentan sunt in Finlanda, unde daca iei 5000, statul iti ia jumate. Daca vrei sa stai undeva relativ aproape de locul de munca, adica nu in suburbii, cel mai prapadit loc pe care il poti gasi porneste de la 1000 de euro. O paine (cea mai slaba calitate) e 2 euro, si o bere la o terasa de la 4-5 euro in sus. Cand aveam 2 ani experienta mi s-a facut o oferta de 120000$ pe an in San Francisco. Din 10k pe luna, statul lua 30%+ deci ramaneam cu vreo 6500. O chirie jegoasa, dar in oras, ca sa nu fac naveta cate 4 (dus-intors) ore cu trenul, intre 2.5k si 3k. Dupa ce mai scazi si cheltuielile de subzistenta, ajungi aproape pe 0. Prefer oricand Romania, unde salariul e mai mic, dar costul vietii e muuuult mai mic si poti pune un ban deoparte lejer. Problema principala din cauza careia se fac mereu astfel de comparatii gresite e ca in Romania suntem obisnuiti sa auzim salariul net, in timp ce in ofertele mai mari din alte tari se face referire de cele mai multe ori la suma bruta.    

George

09.07.2017 00:42

ma amuza cand cineva vb de 5-6000 de euro in strainatate;aia 5-6000 de euro e brutul mai baiatule,ramai cu vreo 3500 in mana,din care chiria e vreo 1000-1500 euro,asta daca nu vrei sa te scoli dimineata la 5,ca sa ajungi pe 9 la serviciu,deci cu cat ramai?cu vreo 2000 de euro cel mult,atat poti pune deoparte,daca esti norocos;cu asta nu vreau sa zic ca la Cluj totul e frumos,nu e deloc,sunt plantatii la tot pasul si vorbe de duh de genu:uite,ai salariu de 1500 euro dar ia vezi ce de beneficii ai,beneficii de tot rasul:evenimente,10% reducere la sala si alte prostii,lucrurile astea nu tin loc de un salariu fix,lunar,cand vrei sa contractezi un credit,nu poti prezenta la banca aceste "beneficii",ca nu intereseaza pe nimeni

Clujean

09.07.2017 04:58

Topul BPO e greșit pentru că nu include Emerson.

Adrian X.

09.07.2017 11:26

Din top 10 lipsesc toate companiile Fortune 500 prezente in Cluj, si care au o cifra de afaceri lejer peste 10 mil euro. Probabil lipsesc fie din cauza ca nu au sediul social in Cluj, fie CAEN principal e altul decat 6201. Importanta prezentei lor in Cluj e covarsitoare, daca nu esentiala, tinand cont ca aceste companii dezvolta produsele proprii software si nu outsourcing, deci pe termen lung sunt mult mai stabile financiar, si deci e mult mai probabil sa fie in Cluj si peste 10 ani, atragand in lant si alte companii de acelasi calibru. De exemplu: HP, Siemens, Bosch, Emerson si mai nou IBM. La acestea putem adauga cu usurinta departamentele IT din banci, ale operatorilor de telefonie mobila si probabil ale multor altor companii care au angajati in Cluj. Asadar la cifra de mai sus a numarului total de IT-isti in Cluj, putem adauga inca 10-15% fara probleme...

Liviu O

09.07.2017 20:01

Foarte bună și documentată analiza, felicitări! Sa nu uitam si de fenomenul invers, firme din Cluj au puncte de lucru in Iasi, București. Am scris si eu despre acest subiect in 2015 in articolul https://www.linkedin.com/pulse/romanian-going-stronger-than-ever-liviu-olos

Gicu

10.07.2017 09:56

Multe din aceste firme sunt filiale ale unor multi naționale, iar filialele din România nu vând direct nimic; ele facturează firma mamă doar pentru contravaloarea producerii serviciilor aici (salarii, chirii de sedii, utilități). Firrma mamă, având parte apoi de serviciile dezvoltate aici face vânzările către clienți. Deci nu prea văd ce evaziune se face. 

relu

11.07.2017 11:22

@potrivnicul, nu ai nici o legatura cu ITul, adevarat? :)call center (care ne suna bunicile sa le ofere creme minune) nu este tot una cu support center (care are angajati de IT support chiar level 1-2 care se pot chiar conecta prin TeamViewer la clienti sa le rezolve probleme, sau care trebuie sa faca niste modificari in software-uri sau pe servere incat sa rezolve problema unor clienti) 

Ovidiu

11.07.2017 14:26

In articol nu au fost punctate cateva dintre aspectele importante ale IT-ului din Cluj Napoca: 1. E nevoie de tot mai multi developeri si s-a ajuns ca oricine care lucreaza intr-o firma de IT sa fie considerat un developer. Pregatirea a peste 90% dintre acei oameni este foarte slaba. Nu se poate compara un om care a facut liceu + facultate in domeniul IT cu cineva care face niste cursuri de IT timp de 6 luni. Nu vreau sa zic ca liceul sau facultatea sunt obligatorii pentru a putea deveni un developer bun, insa nici o echipa formata din cativa oameni cu o pregatire de 6 luni + 1-2 developeri cu experienta va putea produce un soft de calitate.2. Oamenii angajati la subpunctul 1 sunt vanduti de companiile de outsourcing ca si niste developeri care au liceul + facultatea. Mai mult, companiile cer tot mai multi bani clientilor pentru acesti oameni, chiar daca calitatea lor este una slaba. Multe dintre companiile de top angajeaza astfel de oameni si formeaza echipe de cate 5-6 persoane in care 3-4 sunt doar cu cele 6 luni de pregatire si alti 2-3 developeri. Clientii nu stiu toate lucrurile acestea si de multe ori companiile avertizeaza developerii sa nu isi afiseze gradul de senioritate in fata clientilor.3. Unele dintre companiile de top prezentate nu sunt romanesti insa totusi iau fonduri europene de milioane de euro. De ce permitem asa ceva? Practic noi ne indatoram la UE ca firmele straine sa poata sa plateasca romanii iar tot profitul sa intre in buzunarele unor firme straine.4. Daca calitatea oamenilor scade atunci si calitatea softului va scadea. Pana in urma cu cativa ani Romania era privita ca si o tara in care sunt developeri buni, mult mai buni decat alte tari unde clientii ar fi platit tot atatia bani. Din nefericire acum nu mai e asa, unele companii chiar plecand. Ca si concluzie, momentan e o crestere foarte mare a numarului de oameni care lucreaza in IT, insa candva in curand va fi exact opusul, o scadere brusca datorata faptului caci clientii (outsourcing) vor pleca deoarece developerii devin mult prea scumpi in comparatie cu calitatea softului produs. In acel moment multe companii de top vor disparea iar piata va fi umpluta de PFA-uri care vor lucra direct cu clientii din afara, insa asta vor putea doar cei cu experienta castigata in timp, nu dupa 6 luni.

Adauga comentariu