Editorial

Povestea de dragoste dintre clujeni și fotbal, o minciună de 1 Aprilie 2015

Acest editorial este scris doar pentru suporterii adevărați ai „CFR” și „U” Cluj care nu cred că hențul nesimțit comis de Maradona la Mondialul din 1986 a fost „mâna lui Dumnezeu”. 

Mi-a plăcut de mic să joc fotbal. Niciodată însă nu mi-a plăcut „să mă dau lovit”.

Nu râdeți, la școlile de fotbal, jucătorul învață foarte de timpuriu tehnici sofisticate de păcălire a arbitrilor prin căderi teatrale  în careu după ce s-a  înșurubat în prealabil, ca o liană, de picioarele unui  fundaș mai lent. 

Iubitorii fenomenului trecuți de 35 de ani își amintesc cu siguranță căderile artistice, „ca în piscină”, ale lui Marius Lăcătuș și puzderia de penalty-uri obținute de fosta extremă stelistă după inducerea în eroare a cavalerilor fluierului.

 

În Cluj, fotbalul a păcălit pe toată lumea mult prea mulți ani.

Primii „trași pe sfoară” am fost noi, cetățenii de rând ai Clujului, care ne-am dorit din partea politicienilor să fie maturi  și responsabili. Majoritatea locuitorilor acestui oraș, după toate sondajele posibile, au trecut ca prioritate pentru responsabilii administrației  locale și județene, construirea urgentă  a unui Spital Regional.

De această voință populară nu au ținut cont niciunul dintre cei mai importanți „arbitri” ai banului public din ultimii 10 ani: Marius Nicoară, Alin Tișe, Sorin Apostu sau Emil Boc.

Speranțele noastre au fost driblate gros și la această oră, stadionul „Numai „U”, bijuteria arhitectonică a Clujului, este  plin doar cu frunzele copacilor din parc și  asta în timp ce  bolnavii urbei, se înghesuie zilnic în cele 33 de clădiri ale Spitalului Clinic Județean de Urgență construite pe vremea lui Pazvante Chioru. 

Nu merită să vorbim despre fotbal acum, jocul celor de la „U” și al „vișiniilor” scârție groaznic și reîntâlnirea celor două formații insolvente în purgatoriul Ligii a II-a, în viitorul cel mai apropiat, pare imposibil de evitat.

 În oraș se vorbește din nou mai mult despre „cum or să și-o de-a  aștia din galerii din nou în gură în această seară sau despre suma uriașă pe care trebuie să o plătească „frânarii” dacă vor să-și susțină echipa preferată din tribune. Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. 

Este 1 Aprilie și merită să vorbim sincer măcar acum, în pragul semifinalei Cupei României, CFR Cluj-Universitatea Cluj, despre „fraierii cu banii”, Arpad Paszkany și Florian Walter care au băgat „tone de bani” în cele două echipe și s-au ales cu cele mai calde „urări de bine pentru mamele lor”.

 

 Să începem, așa cum este elegant, cu patronul echipei CFR Cluj, formație care coboară în această seară pe„stadionul lui Tișe” să-și dispute un loc pentru accederea în finala Cupei României cu partenera mai puțin insolventă din subsolul clasamentului Ligii 1, Universitatea Cluj. 

Patronul echipei din Gruia, Arpad Paszkany, a fost grav „țepuit” de fotbal, nu sunt foarte sigur că a pierdut bani dar, cu certitudine, „a fost făcut la sentiment”.

 În primul rând, cum credeți că s-a simțit Arpi în ultimii ani, atunci când puținii fani „înfocați” din Gruia și-au vândut echipa pe câțiva arginți la cele mai importante derby-uri cu marea rivală, „U”, cedând suporterilor din galeria „șepcilor roșii” locul rezervat pe bază de abonament? 

Mai apoi, în ciuda rezultatelor remarcabile obținute de trupa pe care o finanța în campionat și în Champions League, bossul de la CFR a trebuit să suporte dominarea totală din punct de vedere fonic a galeriei universitare la toate meciurile cu „studenții” de pe teren propriu. 

Paszkany s-a răzbunat în felul lui, cred, complet neinspirat, dar nu pe galeria pusă pe devastat WC-uri, a celor de la „U”, așa cum a crezut aproape toată lumea, ci pe anemica galerie a propriei echipe.

Conectarea „ KVSC-ului” la sistemul de amplificare a stadionului dr. Constantin Rădulescu la două derby-uri locale consecutive, a fost palma cea mai dură aplicată pe obrazul „ceferiștilor” lipsiți de solidaritate cu propria echipă, o „scaltoacă” bine meritată venită din partea celui care a pus Clujul pe harta fotbalului mare.

Patronul Universității Cluj, Florian Walter, nu avea cum să fie mai puțin păcălit. 

Venit din București „pe cai mari”, cel repede alintat  de galerie „gunoierul”, după primele două rezultate slabe ale echipei și-a dat seama foarte repede că din cartea cu povești cu ardeleni molcomi și așezați  au mai rămas doar coperțile. 

Entuziasmul inițial al galeriei universitare sătulă să se hrănească doar cu istoria romantică a unei echipe „U” cu sufletul curat, nu ca CFR pătat”, flămândă de rezultate, l-a înșelat amarnic.

„Săracul” Walter a făcut greșeala să confunde minunata gașcă, uneori prea  nebună a „șepcilor roșii” cu publicul de fotbal clujean care, vorba lui Caragiale: „există, dar lipsește cu desăvârșire”

Prietenii apropiați i-au șoptit patronului Romprest minciuna că la meciurile Universității va veni puhoi de lume și numai din vânzarea de bilete echipa o să-și acopere o bună parte din cheltuieli. 

Știu că nu este popular ce spun eu acum, dar Florian Walter, patron al unei firme care plătește milioane de euro pe an, impozite la stat, a fost „țepuit” grav și alungat din oraș ca un câine vagabond după ce a investit o grămadă de bani în una din cele mai ipocrite povești de dragoste ale fotbalului românesc.  

Universitatea Cluj nu are mai mulți suporteri pe stadion ca rivala CFR! Aveți aici  o statistică simplă, crudă și usturătoare ca urzicile de pe Valea Gârbaului.

 Acum, când echipa studențească are cea mai mare nevoie de suporteri, este tratată cu indiferență de iubitorii sportului cu balonul rotund care s-au săturat de circul din tribune și mai ales de modul în care este „fentat” fotbalul pe dreptunghiul verde.

 Universitatea Cluj a avut la meciul cu „Viitorul”  lui Hagi 1460 de spectatori iar, în comparație, la meciurile de acasă,  CFR Cluj  a avut o medie de 5750 de suporteri pe meci în acest campionat, în contextul în care echipa joacă ca o turmă de bizoni, după depunctare și clubul este înglodat în datorii. 

Eu nu mai înțeleg nimic, nu „U” era cea mai iubită echipă din Cluj și din Ardeal? Serios?

Adevărul nu mai poate fi ascuns, echipa Universității Cluj nu mai este susținută decât de galerie. 

Niciun om de afaceri din lume nu va finanța o echipă fără suporteri.  

De frica galeriei care îl detestă și care l-a amenințat de foarte multe ori cu moartea, Florian Walter, patronul Universității Cluj nu a mai venit pe „Cluj Arena” de 3 ani!

 În această seară patronul lui „U” se amăgește din nou și accepând  să asiste pe stadionul construit din banii mei și ai tăi la meciul  echipei favorite în speranța că o victorie și accesul în finala Cupei României va aduce mai mulți spectatori și sponsori alături de club. 

Ieri au fost  vândute 7000 de bilete, vor fi, după cele mai optimiste estimări, 10000 de spectatori  într-un stadion de  30000 de locuri. Penibil.

De ziua păcălelilor, clujenii trebuie să se uite în oglindă și să nu se mai mintă.

 Mediul de afaceri din acest oraș nu vrea și mai ales nu poate să întrețină în Liga I, două echipe de fotbal  cu suporteri puțini și nestatornici.

Niciun om care iubește fotbalul și vrea să facă bani din asta nu va mai suporta umilințele la care au fost supuși Arpad Paszkany și Florian Walter de propriii suporteri. 

Să aduci Manchester United, Chelsea, AS Roma, Bayern Munchen și să nu joci măcar 5 ani de zile cu casa închisă, la toate meciurile din Gruia, este cu adevărat ridicol și dezarmant.

Să ți se construiască din bani publici un stadion de 5 stele și tu să nu ai mai mult de 2500 de suporteri pe meci tot sezonul este dovada supremă că trebuie să lași ca patron de club ca această iubire neînțeleasă dintre suporterii lui „U” și echipă să se consume în absența ta!

Clujul s-a schimbat mult, în mod clar nu iubește cu destulă forță fotbalul.

La ultimul meci al naționalei de la „Trofeul Carpați”, cel cu Suedia, am văzut o sală plină de oameni care iubesc handbalul.

 La meciurile de baschet ale lui „U” este o încântare să mergi cu copilul într-o sală caldă și mai mereu plină.

Astăzi de  1 aprilie 2015 la meciul „U”-CFR, eu voi ține cu „Sănătatea”. 

Pentru că de sănătate ne-am bătut joc în toți acești ani investind banii aiurea într-un sport care în loc să scoată dacul din noi, a scos dracul…

 

PS. O dedicație pentru suporterii „CFR” și „U” Cluj și pentru toți politicienii Clujului care și-au pus în campania electorală tot feluri de fulare la gât, AICI. 

Urmăriți cu atenție imaginile care arată cum, în plină criză financiară, la 140 de ani de la întemeierea clubului, echipa Glasgow Rangers, retrogradată la „masa verde” este susținută la primul meci din Liga a IV-a de 51000 de suporteri. 

Cam așa arată dragostea adevărată pentru o echipă de fotbal! 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *