Din oras

Plăcuțele lui Boc, la fel ca ideile lui Funar: baroce și gongorice

Sărindu-mi în ochi faptul că în prezentarea de plăcuțe de înmatriculare a municipiului Cluj-Napoca propuse de Emil Boc s-a strecurat o greșeală demnă de plăcuțele mașinilor înmatriculate în Bulgaria, am vrut să văd dacă nu cumva asistăm la mai mult decât o tehnordeactare grăbită a grafiei Clujului în maghiară. Dacă nu cumva, încolțit de o sentință a justiției clujene, cea în care primarul a și fost arătat nițel cam mincinos (că a folosit în apărare un recensământ care nu există), acesta nu s-a pretat la veșnicele sale “goange” de presă – acelea în care încearcă “să facă să fie bine” (ca să nu fie rău) pentru toată lumea: și pentru aliatul politic UDMR; dar și pentru șovinii clujeni, aceia cu pământ de prin prejurul satelor Clujului sub unghii, dar care îi scuipă în creștet drept “vinituri” pe toți cei care n-au apartament decomandat primit de la Nea’ Ceașcă prin cartierele dormitor ale municipiului.

Așa că am stat de vorbă cu un specialist de la Facultate de Istorie a UBB, cea invocată ca recomandator al conținutului plăcuțelor primarului. I-am cerut părearea profesorului dr. Alexandru Diaconescu de la Departamentul de Istorie Antică și Arheologie a Fcaultatății de Istorie și Filosofie din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Domnia sa este de acord cu ideea de a se inscripționa plăci în limbile latină, română, maghiară și germană.

“Mi se pare foarte nimerită, conformă realităților istorice și spiritului tolerant european. Prin decizia Dietei Transilvaniei de la Sibiu, întrunită în anii 1861-1862, acestea au fost recunoscute ca fiind cele patru limbi oficiale ale Transilvaniei”.

Dar, formularea de pe plăcuțele lui Boc mi se pare neportrivită și chiar greșită”

  1. Dacă la începutul inscripției scrii Cluj-Napoca în loc de Cluj, denumirea românească tradițională, prima atestată după cea daco-romană în documentele latine medievale sub forma „castrum Clus”, și mai adaugi dedesubt municipum Aelium Napocense, sună a pleonasm, termenul Napoca repetându-se inutil.
  2. Municipium Aelium Napocense și-a căpătat statutul urban forte probabil în anul 118, când a fost fondată și provincia Dacia Porolissensis. El și-a câșigat după nici șase desceniii statutul de „colonia Aurelia Napocensis”, cel mai înalt rang urban roman, titlu pe care-l purtase până atnci doar Sarmizegetusa, colonia lui Traian. Prin urmare sub numele de Cluj (castrum Clus), ar fi corect să trecem : municipium Aelium Napocense / colonia Aurelia Napocensis, dacă ținem să respectăm adevărul istoric.
  3. Formularea „ab imperatore Hadriano conditum (118-135)” este o completare barocă, de-a dreptul gongoreică.  În primul rând inscripțiile rutiere trebuie să fie lapidare (adică foarte scurte, căci în mod tradițional erau cioplite în piatră –  lapis, în limba latină).
  • Împăratul în cauză s-a numit pe scurt Imperator Caesar Publius Aelius Hadrianus Augustus, formularea imperatore Hadriano (la ablativ), s-ar potrivi mai degrabă cu „imperatore Iuliano” (cu referire la împăratul romilor Iulian de la Sibiu).
  •  Apoi epitetul „conditum” pentru municipium este eronat, căci orașul nu a fost fondat de împăratul Hadrian, ci așzarea a fost întemeiată sub Traian (fiind atestată încă din anul 108 p.Chr.) și a fost doar ridicată la rangul de municipium pe vremea lui Hadrian.
  • Inserarea între paranteze a anilor de domnie ai lui Hadrian este de-a dreptul nărodă, căci romanii nu foloseau cifre arabe. Ei măsurau anii de la fondarea Romei (21 Aprilie anul 753 a. Chr.), dar putem folosi „era creștină” și deci formularea Anno Domini  (în anul Domnului), frecventă în inscripțiile latine medievale.  Anul fondării municipiului Napoca ar trebui sceis cu cifre latine: CIIXX, ceea ce se citește „centun duo de viginti” (adică o sută și doi din douazeci, „ighinț” în aromână, conform sistemului roman).

Prin urmare ar trebui renunțat la adagiul bombastic „ab imperatore Hadriano conditum (118-135)”.

  1. Mai există o denumire latinească medievală a Clujului, derivată din numele german: Claudiopolis (orașul lui Claudius – Klaus). Spre exemplu pe celebra gravură a lui Hufenagel din 1617, care redă Clujul văzut dinspre Feleac, stă scris: „ Coloswar, vulgo Clausenburg. Claudiopolis, Transilvaniae civitas primaria” = „Coloszvár, popular Clausenburg, Claudiopolis. A Transilvaniei cea dintâi cetate”. Dacă tot ne plac formulările baroce ce-ar fi să scriem pe placă: „ TRANSILVANIAE CIVITAS PRIMARIA”. Am stârni atunci o furtună pe cinste.

În concluzie, prof. dr. Alexandru Diaconescu crede că ar trebui menținută placa oficială cu numele Cluj-Napoca și imediat după ea am putea ridica un monument sobru de piatră cu textul:

MVNICUPIVM AELIVM NAPOCENSE

COLONIA AURELIA NAPOCENSIS

CLUJ, CASTRUM CLUS

KOLOSVAR, KLAUSENBURG

CLAUDIOPOLIS

P.S.: Am auzit că unii ar fi propus să scriem și numele Clujului în „idiș” și în „romani”. Măcar Funar, ținându-se de chinezării patriotice, cerea să se scrie în chineză;
Pentru cei care nu știu semnificația adjectivului gongoric, el se referă la un stil pedant, prețios, pompos și/sau afectat. Noi zicem mai simplu: avem de-a face cu stilul de a arunca în spașiul “goange” al lui Emil Boc atunci când rămâne în pană de idei;
Proastă comunicare ai ajuns să faci Maestre/Excelență!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *