Miercuri seara muntele de gunoi de la Pata Rât s-a aprins din nou. Deja incendiile de la groapa de gunoi, devenită munte, s-au banalizat prin repetiție. Care sunt cauzele deselor incendii de la Pata Rât, care sunt soluțiile, cine ar trebui să le implementeze (și de ce nu se implementează) a explicat, pentru Ziar de Cluj, Körösfőy Sandor – director executiv al Asociației Ecologiste „Floare de colț”, militant pentru protecţia mediului, fost coordonator al proiectului „Let’s Do it, Romania!”, de cartare şi igienizare a mormanelor de gunoi.
Körösfőy Sandor a inițiat recent și o petiție adresată primarului municipiului Cluj-Napoca: „D-le Boc, Clujul se îneacă în gunoi! Vrem acum colectare selectivă reală!”, petiție care vizează tocmai rezolvarea gravelor probleme de mediu și de sănătate generate de piramida de gunoaie de la Pata Rât, piramidă care ne intoxică zilnic cu fum și/sau cu levigat.
Körösfőy Sandor a explicat, pentru Ziar de Cluj, cauza incendiilor de la Pata Rât:
„La început toată lumea a spus că este mână criminală. Oficialitățile. Dar, orice student de anul I la Mediu știe că dacă avem descompunere anaerobă se degajă metan. Metanul, în contact cu aerul, se autoaprinde. Când sunt condiții mai bune de autoaprindere? Când mijlocul rampei este umed, adică descompunerea anaerobă este mai accentuată și marginea este uscată. Când e uscată? Când nu plouă afară. De ce se aprinde în mai multe locuri? Pentru că se formează mai multe pungi de gaz metan în interior, care merg înspre exterior și când ajung în contact cu aerul se aprind. Deci asta este o chestie banală. Toți cei care se ocupă de o rampă de gunoi știu că asta se întâmplă. Dacă nu știu, atunci avem o problemă și mai mare! Adică, administrează rampa cineva care nu știe asta! Un lucru banal, care poate fi găsit în orice manual.
Poate fi prevenită aprinderea. Sunt foarte multe metode. În mod normal, la o rampă de dimensiunea aceasta, în timp ce se construia, trebuiau să se facă sistemele de drenaj a gazului, adică de extracție a gazului. Puteau să pună țevi, pur și simplu! Dacă ar fi, atunci s-ar scurge gazul afară în cantități mai mici; la o concentrație mică nu se autoaprinde. Sau, poate fi colectată. Atunci când se închid rampele de gunoi și se acoperă, metanul acesta nu scapă de acolo, dar se colectează în sisteme de colectare și există o ardere continuă sau din când în când se arde sau poate se folosește. În cazul nostru, cantitatea e mică pentru ca să se folosească, dar e suficient de mare ca să se aprindă. Deci, asta e cauza, de ce se aprinde.”
Care sunt soluțiile pentru prevenirea incendiilor?
„Să mergem către ce am cerut noi. Ce arde pe o rampă de gunoi? În primul rând arde hârtia și plasticul. Acestea ard cel mai bine și întrețin arderea foarte bine. Noi acestea cerem să se colecteze selectiv, să nu ajungă pe rampa de gunoi deloc. După aceea, ce produce biogazul? Deșeurile biodegradabile. Acestea cerem să fie colectate separat și să fie făcute compost. Compostul este descompunere aerobă, care nu generează biogaz, gazul metan. Deci, nu are ce să se întâmple. Și nici nu umple locul. Poate fi folosit ca și acoperire a zonelor degradate, compostul care rezultă de acolo, și asta înseamnă că i-am dat și o utilitate, dar nu ocupăm loc din rampa de gunoi.
Ce este în muntele acela de gunoi, care arde, aproape 20% ar trebui să fie acolo. Deci, acolo, dacă avem un munte de 40 de metri, trebuie să ne gândim că normal ar fi trebuit să fie numai de 15 metri sau 10 metri, grămada respectivă de gunoi, pentru că restul nu are ce căuta acolo. Și noi asta vrem, să trecem la o colectare selectivă reală. Degeaba așteptăm să se înceapă sistemul județean, pentru că investițiile legate de infrastructura pentru colectarea selectivă nu este disponibilă, adică au fost distribuite la sate, la comune, containere de colectare selectivă, multe dintre ele deja sunt distruse. S-a făcut campania de conștientizare și s-a terminat campania de conștientizare. Acum, când o să începem, nu mai sunt bani pentru o altă campanie de conștientizare. Dar autoritățile ar putea să impună colectarea selectivă pentru că este o cerință legală. Deci, dacă legea cere, nu putem să spunem că așteptăm să se întâmple nu știu ce. Dacă mergi cu mașina și ai depășit viteza, te oprește poliția și te-a amendat. Nu poți să îi spui, păi, așteptăm nu știu ce să vină, să se facă curcubeu roz, ca să respectăm legea. Legea trebuie respectată.
La Cluj nu se respectă legea pentru că la început s-a spus că va fi sistemul județean de colectare selectivă și că, în sistemul nostru tradițional balcanic, vedem noi cum va fi până acolo, hai că-i bine și așa, până e gata sistemul județean. Și degeaba noi am depus acum doi ani la Primărie un set de documente prin care am specificat care sunt pașii, ce trebuie făcut. Atunci au spus: nu ne mai apucăm, că imediat o să rezolvăm, în doi ani rezolvăm rampa de gunoi. Au trecut cei doi ani, nu s-a rezolvat, nu s-a făcut nimic din asta. Dar, dacă atunci începeau să implementeze măsurile pe care le-am propus… și acolo am detaliat foarte clar ce este de făcut, numai trebuia să pună un responsabil, ca să implementeze. Noi ne-am oferim să ajutăm gratis să facă asta, mai multe asociații, cu sprijin și de la Consiliul Civic Local, care întrunește foarte multe ONG-uri și specialiști. Noi am făcut niște ședințe, un grup de lucru. În petiția noastră veche primul punct era să facem un grup de lucru pentru ca să lucrăm pentru o anumită strategie. Am făcut grupul de lucru, dar, din partea celor care erau cel mai implicați, nu au venit responsabili sau a venit cineva din eșalonul al cincilea. Dacă luăm piramida de la primar în jos, era eșalonul al cincilea. Noi, dacă discutam ce ar trebui făcut, acea persoană trebuia să parcurgă 5 pași în sus ca să primească o autorizație să ia o decizie. Și, oricum, nu era decizia la el. Deci, nu funcționa sistemul acesta.
Soluțiile sunt la îndemână! Sunt în dosarele de la Primărie, de mulți ani deja. Și, chiar și acum, tot la fel se lălăie treaba! Dacă ne gândim că ce este în rampele temporare trebuie să fie transferat în celula I de la sistemul nou județean, peste un an-doi vom fi exact în aceeași situație în care suntem acum. Se umple acolo și nu sunt bani de făcut celula II. Și iarăși va trece o vreme și vom avea exact aceleași probleme!
Eu cred că este vorba de lipsa asumării responsabilității. Adică, și pornirea unui sistem de genul acesta trebuie să fie asumată de cineva. Dacă dai drumul la un sistem de colectare la nivelul Clujului trebuie să impui niște reguli. Dacă faci regulamentul de colectare selectivă trebuie să ai stabilite și măsurile punitive pentru nerespectare și cred că mai degrabă este frica de electorat pentru implementarea sistemului, adică nu are nimeni curajul să îi amendeze pe cei care nu respectă, dar care sunt oricum cu gura cea mai mare și scandalagii, dacă vine vorba de reclamații, de ce au primit amenzi.
Colectarea selectivă direct de la sursă, de la cetățean, este soluția, pentru că atunci și reciclabilul este curat, și biodegradabilul este curat, amândouă se pot folosi și, teoretic, ce rămâne ar trebui să fie sub 10% din totalul cantității.
Sper că vom aduna cât mai multe semnături ca să arătăm că clujenii vor să facă colectarea selectivă pentru că mulți spun că, da, noi am face colectare selectivă, dar cetățeanul nu vrea și nu respectă! Deci, vrem să venim cu inițiativa din partea cetățenilor și să sperăm că determinăm autoritățile să înceapă o colectare selectivă cât mai repede pentru că fiecare minut, fiecare zi contează! Cantitățile din Cluj sunt enorme! Deci, fiecare zi de colectare selectivă ajută la reducerea semnificativă a cantității de deșeuri care trebuie depozitate, care, practic, pot fi valorificate!”, a precizat Körösfőy Sandor, director executiv Asociația Ecologistă „Floarea de colț”.