S-au dus vremurile când așa numitele „fake-uri” se diferențiau clar de produsele originale, în primul rând prin denumire. Adibas, Puba, Naic erau ușor de recunoscut în târg și nimeni nu avea pretenția ca ar fi originale. De altfel, oricine le putea cumpăra la jumătate sau sfert de preț în raport cu originalul, fără a induce lumea în eroare.
Din păcate, anul 2019 a transformat România într-un Rai al produselor fake. Cu adevărat fake. Vorbim despre produse care imită 1 la 1 originalul, cel puțin pentru o persoană normală. Odată cu explozia comerțului on-line, internetul a fost împânzit de zeci de siteuri care vând orice, de la haine la papuci, la parfumuri sau mâncare pentru broaște țestoase. Pe lângă site-uri celebre precum eMag, care a depășit cifra de afaceri de 1 miliard! de euro pe an, avem și sute de anunțuri pe site-uri care doar intermediaza vânzarea, cum ar fi okazii.ro. Așadar, în momentul în care suntem invadați de sute de mii de anunțuri, cum știm care sunt originale și care sunt fake? Mai mult, cum avem siguranța că în magazinele celebre din Mall-uri produsele sunt 100% originale?
Fake sau original? Aceasta e întrebarea!
Prima problemă care se ridică e de ce oamenii simt nevoia să investească în produse „originale”? De ce să plătești 500 de lei pentru o pereche originală Adidas, când cu 500 de lei poți din bazar să îți cumperi cinci perechi de papuci? Profesorul universitar Daniel David, șef al Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai, a lămurit problema.
„Nu cred că e o chestie generală, sunt foarte mulți oameni care nu fac lucrul acesta. Și eu nu caut marcă, caut ceva să-mi folosească. Totuși, cei care apelează la lucrul acesta își permit, apoi cred că acele lucruri sunt mai de calitate, iar unii doresc să comunice ceva la nivel social, un anumit statut, angajament, imagine pe care doresc să și-o proiecteze la nivel social”, a declarat profesorul pentru Ziar de Cluj.
Cum ne ferim de fake-uri? Ce pățin dacă suntem înșelați?
În primul rând, un produs fake arată extrem de bine pentru un ochi normal. Între produsul fake și un produs original nu e aproape nicio diferență la prima vedere. Sunt sute de exemple de produse cumpărate din Turcia care arată 99.99% identic cu originalul. Așadar, cum diferențiem fake-uril de originale? O bună idee ar fi să analizăm atent eticheta, cusăturile, îmbinăturile, modul în care talpa e lipită. Mai apoi de analizat atent cutia, ambalajul. Din păcate nu e un lucru atât de simplu, așa cum ne-a dezvăluit și Mircea Radu, Comisarul șef adjunct al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Cluj.
„Să faci diferența între un produs așa zis fake și un original nu e un lucru ușor. În fapt, ce se așteaptă un om de la un produs original? Când e limita de testare a produsului când e nemulțumit? Dacă ne luăm o pereche de pantaloni scurți, în ce măsură putem stabili că suntem mulțumiți de ei? Tragem de ei cu toată puterea și vedem dacă se rup? La papuci, ce așteptări avem? Teoretic, un fake arată identic cu un produs original, așadar cum facem diferența, în funcție de ce?”, a declarat Radu.
Chiar și așa, să presupunem că am cumpărat un produs (fie el haină, papuc, parfum) și avem bănuieli că ar fi un produs fake. Ne simțim trași în piept, căci am plătit o sumă mare pentru brand, pentru stema cusută pe produs. Ce e de făcut? Nu există un răspuns simplu. Primul pas ar fi să ne adresăm celor de la Protecția Consumatorului. Doar că, aici intervine o mică mare problemă. Protecția Consumatorului nu face expertize de niciun fel pentru a determina în ce măsură un produs e original sau nu.
„Când un cetățean e nemulțumit, apelează la Protecția Consumatorului. Noi putem stabili în ce măsură are dreptate sau nu, însă în cazuri complexe când de exemplu ar trebui să analizăm dacă un produs e fake sau nu, îl vom redirecționa pe cetățean la un expert. Există astfel de experți care pot trage concluziile pertinente, în baza legii”, a completat Mircea Radu.
Din păcate, experții sunt greu (sau imposibil) de găsit. Am încercat să găsim un astfel de expert, din păcate internetul nu ne-a fost de folos. Un motiv în plus de a crede că misiunea unui simplu om de a-și căuta dreptatea atunci când se simte prostit e extrem de dificilă.
Marile firme pierd bani, însă nu par interesate să se implice
În teorie, marii păgubiți sunt firmele de top, brandurile, care dețin mărcile piratate. Astfel, conform unor date oficiale, sectorul de îmbrăcămite (de unde fac parte firme ca Adidas, Nike etc) a avut pierderi în 2018 de 161 milioane de euro. În mod ciudat, marii jucători nu par interesați să scuture viesparul.
„Un lucru interesant. Noi (n.r. Oficiul pentru Protecția Consumatorului) am putea face verificări la magazine dacă am primi o notificare din partea producătorului în momentul în care se consideră prejudiciat. Adică, dacă Adidas ar trimite o notificare, ar face o plângere, în Europa de Est, în România, s-ar putea lua măsuri. Până atunci, noi așteptăm plângerile cetățenilor pentru a le analiza pe fiecare în parte”, a adăugat comisarul Mircea Radu.
Probabil, la o cifră de afaceri de 17 miliarde de dolari, un titan ca și Adidas nu e curios dacă produsele din magazine sau din mediul on-line respectă 100% brandul, însă omul de rând rămâne păgubit în aceste situații. Desigur, există și teoria dovedită, care arată că țări din Europa de Est, precum România, sunt considerate piețe de desfacere de mâna a 2-a, lucru care ar explica calitatea îndoielnică a produselor.