Acordul semnat de către primăriile din judeţ pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor a fost încălcat de Emil Boc. Dacă semnătură era a lui Sorin Apostu, de ce să ţină cont de acest lucru chiar Emil Boc? Edilul a speculat greşeala echipei care a gândit proiectul şi şi-a deschis proprpia sa rampă de depozitare a deşeurilor în timp ce primăriile din judeţ nu mai găsesc soluţii.
Unităţile teritorial administrative de pe raza judeţului Cluj au semnat în urmă cu 6 ani, un protocol în vederea gestionării deşeurilor menajere din judeţ în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene, parte a Acordului de aderare a României la Uniune Europeană. Părţile, 82 ca număr, printre care şi Primăria Cluj-Napoca, s-au asociat în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Eco Metropolitan Cluj în scopul realizării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Acordul însuşit, în 2010, de către Sorin Apostu, în numele municipalităţii clujene, nu a mai fost respectat de către Emil Boc care, presat de faptul că echipa de implementare de la Consiliul Judeţean Cluj nu a reuşit să finalizeze CMID, iar cetăţenii au fost nevoiţi să stea cu gunoaiele în stradă, a încălcat protocolul şi a deschis pentru UAT Cluj-Napoca, în ciuda oblgațiilor din Asociere, propria rampă de gunoi.
Restul primăriilor din judeţ, având bugete infinit mai mici decât Cluj-Napoca, fac echilibristică pe subiectul deşeurilor produse de populaţie, cheltuind sume importante pentru transportarea acestora în alte judeţe la depozite conforme.
“Proiectul (SMID) se va desfăşura în mai multe etape. Părţile vor contribui la realizarea Proiectului şi vor beneficia de Proiect, înţelegând să abordze şi să gestioneze problema deşeurilor în judeţul Cluj în mod unitar şi integrat, scopul final fiind acela de a rezolva probelmele de mediu cu care deopotrivă se confruntă şi de a sigură srvicii publice specifice de calitate pentru locuitorii judeţului Cluj. Părţile îşi declara intenţia fermă de a depune toate eforturile necesare Proiectului, implementarea acestuia înţelegând prin această inclusiv delegarea în condiţiile legii a gestiunii serviciilor de salubritate ale calităţilor, respectiv a gestionării deşeurilor pein intermediul ADI Eco Metropolitan Cluj”, e arată în acordul semnat de cele 82 de UAT-uri.
Cu alte cuvinte, prin actul semnat în 28 iulie 2010 de către Sorin Apostu, primăria clujeană se obligă să gestioneze problema deşeurilor în mod unitar şi integrat însă, rampă de depozitare de la Pată Raţ administrată de către RADP Cluj deserveşte doar cetăţenii din municipiul Cluj-Napoca fără că celelalte primarii să poată beneficia de ea. Acordul încheiat între cele 82 de primarii în urmă cu 6 ani are o durata de cel puţin 30 de ani, acesta putând fi prelungit cu acordul părţilor. La capitolul VI, aliniatul 2 privind delegarea gestiunii serviciilor de salubritate este stipulat clar că niciunul dintre semnatari nu poate să realizeze individual activităţi de gestionare a deşeurilor menajere.
“Nici una din părţile prezentului Acord nu va realiza individual nici un fel de delegare a gestiunii privind serviciile menţionate (servicii de colectare, transport, sorţar, tratare şi depozitare a deşeurilor) pe întreagă durata a Acordului”
Cum Consiliul Judeţean Cluj nu şi-a respectat obligaţiile prevăzute în Acord, primăria Cluj-Napoca a considerat că acesta nu mai are nicio valoare şi, după ce iniţial a transportat la Oradea deşeurile clujenilor, a decis să îşi administreze singură problema gunoaielor. Acest lucru ar putea, potrivit reprezentanţilor Adi Eco Metropolitan (care, ca liberali, nu au să-și critice șeful de facto), să îl facă oricare dintre UAT-urile semnatare ale Acordului, însă, pentru obţinerea autorizaţiilor de mediu, termenul de aşteptare este de minim 6-8 luni.
“Dacă SMID ar fi fost finalizat în termen de CJ Cluj, iar municipalitatea ar utiliza în continuare rampă RADP, putem spune că a fost încălcat acordul încheiat în 2010. Cum CMID-ul nu e încă finalizat, fiecare UAT se descurcă pe cont propriu aşa cum a făcut şi municipiul. În cazul municipiului Cluj-Napoca, ei au dus iniţial la Oradea, însă fiind vorba de o cantitate considerabilă de deşeuri, cei de la Oradea le-au transmis că nu îi mai pot primi. În această situaţie a fost necesară deschiderea rampei administrată în prezent de RADP. Este o soluţie temporară până la deschiderea CMID. Fiecare primărie sau mai multe, dacă s-ar asocia, ar putea face o rampă de depozitare că cea a Clujului, însă acesta ar face că în întreg judeţul să avem rampe care, în momentul deschiderii CMID, ar face că într-o perioada foarte scurtă de timp să umple prima celulă. Rampă RADP a fost deschisă pentru că nu a existat altă soluţie”, au afirmat reprezentanţii ADI Eco Metropolitan Cluj.
Potrivit unor specialişti în drept comercial, acordul însuşit în 2010 de către UAT-urile din judeţul Cluj în vederea implementării proiectului SMID, a fost încălcat în primul rând de către CJ Cluj în calitate de parte care s-a obligat să construiască Centrul de Management al Deşeurilor. Astfel, nefinalizarea în termen a CMID şi faptul că UAT-urilor nu le-a fost oferită o soluţie alternativă de depozitare până la darea în exploatare a Centrului, este primul lucru care a determinat nerespectarea obligaţiilor prevăzute în acord. Totodată juriştii au afirmat că nu este exclus că primăriile să se adreseze instanţelor de judecată în vederea recuperării prejudiciului provocat (creşterea sumelor alocate de UAT-uri pentru ridicarea resturilor menajere de la populaţie) de CJ Cluj prin nefinalizarea în termen a CMID. Alți bani, altă distracție.
“Greşeala este în primul rând a echipei care a gândit proiectul. Greşeală ce a dus la încălcarea acordului de către administraţia judeţeană. Faptul că închiderea rampei de deşeuri nu a oferit o alternativă UAT-urilor să depoziteze gunoaiele de la populaţie pe rază judeţului a determinat că administraţiile locale să fie nevoite să apeleze la centrele de depozitare conforme din alte judeţe. Adică, tu (CJ Cluj) îţi restrângi ţie dreptul de a depozita, prin faptul că tu te-ai obligat să nu faci rampă temporară şi automat, tu trebuie să depozitezi în alt judeţ. UAT-urile sunt gestionarii serviciilor de salubritate şi automat ei trebuie să depoziteze undeva. Dacă în cadrul proiectului era prevăzută crearea unei rampe temporare la nivel judeţean, nu mai obliga primăriile să îşi realizeze rampe sau să transporte gunoaiele în afară judeţului. Acordul are valoare de contract. Practic contractul e legea părţilor. Obligaţiile din acord îţi pot fi imputabile adică ce te-ai obligat prin contract are titlu de lege. Dacă cineva s-a obligat că până în dată de…… să finalizeze CMID-ul şi nu şi-a respectat, el răspunde pentru ce şi-a asumat în acord. În cazul încare nu se respectă obligaţia principala, nici celelate părţi nu ţin să îşi respecte obligaţiile. Primăriile ar putea face o acţiune în instanţa împotriva CJ Cluj pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de nefinalizarea CMID-ului. Practic se cauzează un prejudiciu prin nerespectarea termenelor şi creşterea costurilor pe care UAT-urile le plătesc pentru serviciul de salubritate”, a afirmat un jurist specializat pe cauze comerciale.
RADP Cluj-Napoca a primit în toamna anului 2015 peste un milion de euro din bugetul local pentru construirea rampei temporare de deşeuri. Platforma de stocare temporară are o suprafaţă totală de 18.002 mp şi deserveşte doar nevoile cetăţenilor din Cluj-Napoca. Cu alte cuvinte Emil Boc a speculat o greşeală a lui Alin Tişe atunci când această a gândit proiectul SMID fără a oferi o alternativă de depozitare a deşeurilor UAT-urilor din judeţ.
Grigore Crăciun, directorul Gărzii de Mediu Cluj este de părere că Centrul de Deşeuri nu va fi gata mai devreme de 2021. Acesta a afirmat, în cadrul unei dezbateri publice din luna mai, că judeţul Cluj riscă să între în infringement şi va fi obligat totodată la plata unor penalităţi de mii de euro pe zi deoarece se situează pe ultimul loc în regiunea de Nord Vest în privinţa implementării SMID-ului.
“Normal trebuia să nu existe această rampă temporară, trebuia să fie terminat demult Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Am spus că Centrul de Deşeuri va fi terminat în 2021 pentru că în 2012 când am fost întrebat când preconizez că va fi terminat CMID am spus că în 2016. Acum, judeţul Cluj este pe ultimul loc în regiunea Nord-Vest. Satu Mare Bihor, Sălaj şi Bistriţa au terminat acel sistem de management al deşeurilor. Pentru judeţul Cluj nu s-a înţeles. Atâta timp cât cei care gestionează SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) nu fac niciun pas înainte, există posibilitatea să se între în infringement şi vom plăti penalităţi de mii de euro pe zi. Din februarie 2015 nimeni nu a mai intrat în acel amplasament. Din octombrie 2014 s-au oprit lucrările şi cei de la Consiliul Judeţean au raportat un procent de 66% lucrări terminate. Acolo există un acord de mediu eliberat încă din 2010 şi cei de la Consiliul Judeţean nu trebuie să facă nimic altceva decât să respecte acel acord”, a afirmat Grigore Crăciun.